caută:   
 
 

achiziţii recente

 



Atelier de front: artişti români în marele război 1916-1918 / catalog de Alina Petrescu, dr. Adrian Silvan Ionescu, dr. Elena Olariu, dr. Mariana Vida. Bucureşti: Editura Muzeul Naţional de Artă al României, 2018. 215 p.: il.
În timpul Primului Război Mondial, artiștii români refugiați la Iași au participat la eforturile intelectualilor de mobilizare a populației, au încercat să recreeze atmosfera de dinainte de război prin activitatea lor expozițională intensă și au contribuit prin operele lor la înfăptuirea marelui nostru ideal național.(recenzie de Angela Bilcea)

România: un secol de istorie. Date statistice / Andrei Tudorel (coord.), Alexandrescu Iulian Vladimir, Alexandru-Caragea Nicoleta... Bucureşti: Editura Institutului Naţional de Statistică, 2018. 495 p.: facs., graf., h., il., tab. în parte color.
Lucrarea este o culegere selectivă de informații, un volum „simbol prin care statistica oficială românească rezumă, în chenarul a câteva sute de pagini, prin limbajul obiectiv al cifrelor, peste un veac de dezvoltaree a României moderne”. (recenzie de Angela Bilcea)

100 de inovatori români / Sorin Avram, Emanuel Bădescu, Cristian Român, Mihai Vișinescu (coord.); prefață de Basarab Nicolescu; consultant: Florin Ionescu; redactor: Ruxandra Mihăilă; concept grafic: Florin Mănescu. București: Editura Institutului Cultura
Volumul conține fișele biografice a 100 de creatori români, începând cu Nicolae Milescu Spătarul (1636-1707), cărturar moldovean de faimă europeană, traducător, călător, geograf, diplomat abil, activ atât în Țara Românească, cât și în Imperiul Rusiei, până la medicul Laurențiu Popescu (1944-2015), cel care a descoperit celulele stem, care pot regenera țesuturile bolnave dintr-un organism, și telecitele, celulele care acționează împreună cu celulele stem și măresc eficiența acestora. (recenzie de Angela Bilcea)

MÂRZA, SAMOILĂ. Albumul Marii Uniri: 1918 = The Album of the Great Union / text introductiv: Radu Mârza; traducere: Oana Răican. Ed. bilingvă. Bucureşti: Monitorul Oficial R.A., 2018. 41, [31] p.: foto. în parte color.
Puțini știu cine este Samoilă Mârza, dar toată lumea cunoaște fotografiile sale aflate în legătură directă cu Adunarea Națională de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918; este cel care a rămas cunoscut drept fotograful Marii Uniri. Imaginea reprezentând grupul de țărani din satul Galtiu, satul natal al fotografului, având deasupra o pancartă pe care se pot citi cuvintele: „Galtiu. Trăiască unirea și România Mare”, a fost și este prezentă în numeroase manuale de istorie și nu numai. (Recenzie de Angela Bilcea)

PĂCURARIU, MIRCEA. Unitate românească prin Biserică / apare cu binecuvântarea ÎPS Dr. Laurenţiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului. Sibiu: Editura Andreiana, 2018. 383 p.
Cartea acad. pr. Mircea Păcurariu evidențiază rolul slujitorilor Bisericii din cele trei provincii românești la menținerea unității de neam între românii din jurul Carpaților și la făurirea Marii Uniri din 1918. (Recenzie de Angela Bilcea)

CIUPALĂ, ALIN. România în timpul Primului Război Mondial. Aliați, adversari și propagandă: o istorie în imagini = Romania during World War I. Allies, opponents and propaganda: an illustrated history / traducere: Oana Răican. Bucureşti: Monitorul Oficial R
Când vorbim despre Primul Război Mondial, în general vorbim despre confruntări militare, despre distrugeri materiale și pierderi umane cauzate de operațiunile militare și de acțiunile represive asupra populației, despre alianțe și interese sau despre consecințele politice care au transformat Europa și întreaga lume. În același timp, a existat și un alt război, „unul tăcut” și la fel de tragic: epidemiile de tifos exantematic, dizenterie și febră spaniolă, izbucnite în timpul conflagrației și spre sfârșitul acesteia, care au provocat victime mult mai numeroase și au avut consecințe demografice, dar și modificări la nivelul mentalului colectiv. (Recenzie de Angela Bilcea)

CONSTANTIN, Marian. Palatul Cotroceni. Destinul unei reşedinţe princiare. Bucureşti: Editura Noi Media Print, 2011, 180 p.
Lucrarea Palatul Cotroceni. Destinul unei reşedinţe princiare, o istorie a ceea ce este astăzi cunoscut sub denumirea de Muzeul Naţional Cotroceni - instituţie aflată în subordinea Administraţiei Prezidenţiale -, este însoţită de o iconografie bogată şi variată, incluzând atât imagini vechi, de arhivă, cât şi imagini actuale. În cele 5 capitole – „Vesela rezidenţă”, Palatul regal: o casă de vis, De la Palatul Pionierilor la Palatul Prezidenţial, Muzeul şi „Astrucă-te să te cotrocesc”-, reprezintă tot atâtea etape, în care pentru o perioadă s-au interferat aspecte ale vieţii laice cu cele religioase, care au marcat istoria acestui ansamblu, ultimul capitol fiind rezervat Bisericii Mănăstirii Cotroceni, demolată în 1984 şi refăcută în 2004. 



BRĂTULEANU, Anca. Portrete domneşti în colecţii străine. Portraits of Romanian Princes in Foreign Collections. Bucureşti: Editura Institutului Cultural Român, 2011, 80 p.
Limitându-se la o singură epocă explicată în cuvântul înainte, Genealogie şi imagine. Ieremia Movilă, Vasile Lupu şi famiile lor, Anca Brătuleanu a realizat un fel de „arbore genealogic ilustrat” al familiei lui Ieremia Movilă şi un altul, în legătură strânsă cu primul, al familiei lui Vasile Lupu. Singurul portret în ulei al voievodului Movilă se află la Kiev, cele mai numeroase portrete care s-au păstrat până astăzi aparţinând Mariei, fiica lui Vasile Lupu, şi care se află la Muzeul Naţional din Varşovia şi la Muzeul de Istorie şi Arheologie din Grodno (Belarus). 
Studiul porneşte de la portretele celor doi voievozi şi ale fiicelor lor, căsătorite cu nobili din afara graniţelor Moldovei, care (...) „au fost descoperite pe parcursul unor cercetări începute din dorinţa de a elucida ceea ce am numit fenomenul Golia, cu alte cuvinte, o investigaţie destinată să explice prezenţa în cadrul Mânăstirii Golia din Iaşi a unei biserici care, deşi păstrează caracteristicile planimetric-spaţiale specifice lăcaşelor de cult moldoveneşti, este îmbrăcată într-o haină purtând pecetea influenţelor asimilate din arhitectura Poloniei epocii”. (Anca Brătuleanu) 



FEZI, Bogdan Andrei. Bucureștiul european. București: Editura Curtea Veche Publishing, 2010, 160 p.
Lucrarea își propune analizarea din punct de vedere arhitectural și urbanistic a istoriei Bucureștiului, de ieri și de astăzi, în perspectivă occidentală, fiind rezultatul proiectului de cercetare București, „Micul Paris”. Modelul francez și european. Trecut și perspective în arhitectură și urbanism, al Centrului de Cercetare, Proiectare, Expertiză și Consulting al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, proiect la care au mai lucrat alături de Bogdan Andrei Fezi arhitecții Ana Gabriela Tabacu și Dan Dinoiu. Studiul are la bază cercetarea unui amplu material documentar  - cărți, articole, arhive, legislație din diverse țări europene și comunitare -, dar și informații provenite din contactele directe cu personalități ale școlilor de arhitectură, președinți de organizații profesionale, arhitecți-șefi de metropole, din spațiul european. Însoțită de o prefață „inedită”, un interviu cu istoricul Neagu Djuvara - un martor al Bucureștiului interbelic -, „ghidul ideal care poate deschide poarta acestei lumi și a acestei cărți”, cartea beneficiază de un amplu material fotografic de epocă.


cataloage/baze de date

 
 

Instrumente pentru Editori

 
 

Biblioteca Naţională Digitală

 
 

Programul bibliotecii

 
În perioada  08.07. – 05.08.2019, Arhiva Istorică din cadrul serviciului Colecţii Speciale va fi închisă pentru public.

Înscrieri cititori:
Luni, Miercuri, Vineri : 10.00 – 17.45
Marţi, Joi : 12.00 – 19.45

Accesul cititorilor în spațiile deschise:
Luni, miercuri, vineri: 08.00 – 18.00
Marţi, joi: 08.00 – 20.00
Sâmbătă: 09.00 – 17.00 

Îndrumare şi săli de lectură colecții curente (inclusiv American Corner):
Luni, Miercuri, Vineri : 10.00 – 18.00
Marţi, Joi : 12.00 – 20.00

Săli de lectură colecții speciale:
►Sala „Alexandre Saint Georges” (bibliofilie, manuscrise, fotografii, arhivă istorică etc.), etajul V: marţi – joi, între orele 10.00 – 18.00.

Sala audio-video „George Enescu” este închisă temporar, începând cu 5 iunie 2018. Documentele muzicale de colecţii speciale pot fi consultate la sala „Alexandre Saint Georges", etajul V:  marţi – joi, între orele 10.00 – 18.00.

Luni-Vineri, între orele 10.00-13.00 si 16.00-18.00.

Centrul Național ISBN-ISSN-CIP - relații cu publicul prin telefon:
Luni - vineri: 12.00 - 16.00
 

Sunetul paginilor

 
 

CASIDRO

 
 

Voluntar la Biblioteca Naţională

 
Programul Voluntar la Biblioteca Naţională” vă oferă oportunitatea de a juca un rol activ în activitatea și promovarea Bibliotecii.
 

legături

 
 

proiecte europene

 
The European Library
Căutare în 47 de biblioteci naţionale europene!



Europeana – Biblioteca digitală, muzeu şi arhivă
www.europeana.eu

Manuscriptorium – portalul manuscriselor europene
www.manuscriptorium.com
 
 
 
 
Copyright © 2019 Biblioteca Naţională a României