caută:   
 
 

evenimente actuale

 
România în Primul Război Mondial – Anul 1917. Expoziție
România în Primul Război Mondial – Anul 1917. Expoziție

Loc: spațiul expozițional Dealul Spirii (Mezanin)

Data: 20 septembrie 2017 – 30 martie 2018

 
Salonul Naţional de Artă Medievală. Ipostaze Medievale – Interferenţe C@rte ProPatrimoniu – Revalorificări contemporane
Salonul Naţional de Artă Medievală. Ipostaze Medievale – Interferenţe C@rte ProPatrimoniu – Revalorificări contemporane

Loc: spaţiile AvanGarden, Symposium și Euforia – parter

Data: 18 septembrie – 19 octombrie 2017

 
Mihail Kogălniceanu – 200 de ani de la naştere
Mihail Kogălniceanu – 200 de ani de la naştere

Loc: spaţiul expoziţional Buzunarul UNU, parter

Data: 06 septembrie - 31 decembrie 2017

 
 
 
 
Comunismul în România. Expoziţie
Comunismul în România. Expoziţie

Loc: Spațiile expoziționale Pergament, Scriptorium, Papirus (Parter, Aripa Dâmboviţa)

Data: noiembrie 2016 - decembrie 2017

 

achiziţii recente

 
Palatul Cotroceni. Destinul unei reşedinţe princiare.
Palatul Cotroceni. Destinul unei reşedinţe princiare. de Marian Constantin
Bucureşti: Editura Noi Media Print, 2011.
180 p.
09.12.2014
 
Portrete domneşti în colecţii străine
Portrete domneşti în colecţii străine de Anca BRĂTULEANU
Bucureşti: Editura Institutului Cultural Român, 2011.
80 p.
05.12.2014
 
Bucureștiul European
Bucureștiul European de Bogdan Andrei FEZI
București: Editura Curtea Veche Publishing, 2010.
160 p.
04.12.2014
 

expoziţie virtuală

 
Codex Aureus
Codex Aureus Cel mai faimos manuscris medieval occidental anluminat din colecţia bibliotecii şi totodată din România este un fragment de evangheliar latin pe pergament din anul 810. (MS II.1).
31.10.2008
 

noutăţi

 
12 iulie 2017
Alte „fețe ale tăcerii”: Scriitorul Augustin Buzura a plecat dintre noi în data de 10 iulie
Autor al „romanelor-cult” ale perioadei comuniste – Absenții în 1970, Orgolii în 1974, Vocile nopții în 1980 și, mai ales, Fețele tăcerii, în 1974 și Refugii, în 1984 – Augustin Buzura s-a născut la 22 septembrie 1938, în comuna Berinţa din judeţul Maramureş, ca fiu al familiei Ilie şi Ana Buzura. După absolvirea Liceului „Gheorghe Şincai” din Baia Mare, lucrează, din 1955, ca inspector statistician, apoi ca profesor și agricultor. Între anii 1957-1964, este funcţionar în cadrul Filialei din Cluj a Uniunii Scriitorilor. Urmează Facultatea de Medicină din Cluj-Napoca, în perioada 1958-1964, specializându-se în psihiatrie, lucrarea sa de diplomă având ca temă Shakespeare în psihiatrie. 
Augustin Buzura a colaborat, încă din studenție, la revista clujeană Tribuna (din 1960), unde a devenit din 1964 redactor, apoi, pentru scurt timp, redactor general, iar din 23 decembrie 1989 – redactor-şef, prima sa carte (proză scurtă), cu titlul Capul Bunei Speranţe, apărându-i în 1963.
Înființează în anul 1987, alături de scriitori importanți precum Günther Grass, Hans Magnus Enzensberger, Andrei Bitov și Vaclav Havel – „conștiințele critice” ale timpului –, Fundaţia Culturală Europeană „Gulliver”, cu sediul la Amsterdam.
După căderea regimului comunist, devine membru al Academiei Române (1992), director al Fundației Culturale Române (din 1990) și apoi al Institutului Cultural Român, înființat sub președinția lui Ion Iliescu, între 1993-1994.
Romanele sale despre obsedantul deceniu și dictatura ceaușistă au fost reeditate după 1990 (Polirom, ALLFA, 100+1 Gramar 2000, Curtea Veche). Îi apar alte două noi romane, la interval de un deceniu: Recviem pentru nebuni şi bestii (Semne, 1999) și Raport asupra singurătății (Polirom, 2009).
Între aparițiile editoriale din ultimii 25 de ani, semnalăm volumele care reunesc articolele publicate de Augustin Buzura în revista Cultura – Canonul periferiei: [publicistică]. ed. îngrij. de Angela Martin (Cluj-Napoca: Limes, 2012, colecția Paraliteraria); Nici vii, nici morţi (Bucureşti: RAO, 2012) – și cele de convorbiri și memorialistică – Tentaţia risipirii: [mărturisiri, interviuri] (Bucureşti: Editura Fundaţiei Culturale Române, 2003); Teroarea iluziei: convorbiri cu Crisula Ştefănescu. post-scriptum de Augustin Buzura (Iaşi: Polirom, 2004; colecția Ego-grafii); A trăi, a scrie: [confesiuni, interviuri] . ed. îngrij. de Angela Martin (Cluj-Napoca: Limes, 2009).
La capitolul receptare, menționăm antologia lui Ion Simuţ – Augustin Buzura: monografie, antologie comentată, receptare critică (Braşov: Aula, 2001), caietul „bibliografic aniversar” Augustin Buzura – 70, editat în 2008 de Biblioteca Judeţeană Satu Mare (colecția Personalităţi maramureşene. Aniversări), precum și o serie semnificativă de teze de doctorat susținute la universitățile din Craiova, Timișoara, Iași, Alba Iulia și Pitești, încă de la începutul anilor ’90: Tudoreanu, Ruxandra. Augustin Buzura – romanul conştiinţelor dilematice (Iaşi: Universitatea „Al. I. Cuza”, 1995; coord. şt.: prof. univ. dr. Constantin Ciopraga); Pistolea, Vasile. Augustin Buzura şi structurile prozei generaţiei '60 (Timişoara: Universitatea de Vest, 2001; coord. șt.: prof. univ. dr. Iosif Cheie Pantea); Sorescu, Virginia Sorina. Opera lui Augustin Buzura - o lectură metacritică (Craiova: Universitatea din Craiova, 2009; coord. şt.: prof. univ. dr. Marin Beşteliu); Turcu, Corina. Augustin Buzura: studiu monografic (Alba Iulia: Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, 2010; coord. şt.: prof. univ. dr. Mircea Braga); Ionescu, Mariana-Graţiela. Tentaţia absolutului şi sentimentul ratării în proza lui Augustin Buzura (Piteşti: Universitatea din Piteşti, 2012; coord. șt.: prof. univ. dr. Nicolae Oprea).
Conform catalogului Bibliotecii Naționale, o parte dintre romanele lui Augustin Buzura au fost editate, după anul 1990, și în străinătate (categoria Românica): Askans väg [Drumul cenuşii] (Stehag: Gondolin, 2002; traducere de Jon Milos); Chemin de cendres [Drumul cenuşii] (Montricher: Noir sur blanc, 1993; traducere de Jean-Louis Courriol); Refuges [Refugii] (Boulder, CO: East European monographs, 1994); Requiem pour salauds et fous [Recviem pentru nebuni și bestii] (Éditions Noirs sur Blanc,2001; traducere de Marily Le Nir); Requiem for Fools and Beasts [Recviem pentru nebuni și bestii] (New York: Columbia University Press, 2005; traducere de Liviu Bleoca).

În octombrie 2010, scriitorul Augustin Buzura a fost invitatul criticului literar Alex Ștefănescu, la una dintre întâlnirile elevilor cu marea literatură română, organizate în cadrul seriei Ora de literatură la Biblioteca Națională a României.

Augustin Buzura s-a stins din viață în 10 iulie 2017, la vârsta de 78 de ani. Biblioteca Națională a României îi aduce un pios omagiu și este alături de familia îndurerată. Dumnezeu să-l odihnească în pace!
 
 

cataloage/baze de date

 
 

Instrumente pentru Editori

 
 

Strategie. Dezvoltare

 
Comentariile și propunerile dumneavoastră pot fi trimise la adresa strategie@bibnat.ro

 

Programul bibliotecii

 
Înscrieri cititori:
Luni, Miercuri, Vineri : 10.00 – 17.45
Marţi, Joi : 12.00 – 19.45

Îndrumare şi săli de lectură:
Luni, Miercuri, Vineri : 10.00 – 18.00
Marţi, Joi : 12.00 – 20.00

Marți, Miercuri, Joi: 10.00 - 12.30

Accesul cititorilor în spațiile deschise:
Luni, miercuri, vineri: 08.00 – 18.00
Marţi, joi: 08.00 – 20.00
Sîmbătă: 09.00 – 17.00 

Centrul Național ISBN-ISSN-CIP - relații cu publicul prin telefon:
Luni - vineri: 12.00 - 16.00

 

Biblioteca Digitală Naţională

 

 

CASIDRO

 
 

Voluntar la Biblioteca Naţională

 
Programul „Voluntar la Biblioteca Naţională” vă oferă oportunitatea de a juca un rol activ în activitatea și promovarea Bibliotecii.
 

legături

 
 

proiecte europene

 
The European Library
Căutare în 47 de biblioteci naţionale europene!



Europeana – Biblioteca digitală, muzeu şi arhivă
www.europeana.eu

Manuscriptorium – portalul manuscriselor europene
www.manuscriptorium.com
 
 
 
 
Copyright © 2017 Biblioteca Naţională a României