home hartă site termeni şi condiţii contact

evenimente actuale

Reclamele industriei automobilului în presa din perioada interbelică din colecțiile speciale ale Bibliotecii Naționale a României

Loc: Expoziție virtuală

Data: din 25 septembrie 2020

Îmbinarea simfonismului cu expresivitatea în muzica de balet a lui P. I. Ceaikovski: 180 de ani de la naşterea compozitorului

Loc: Expoziţie virtuală de partituri și fotografii din colecțiile BNaR, realizată cu ocazia împlinirii a 180 de ani de la naşterea compozitorului Piotr Ilici Ceaikovski.

Data: din 14 aprilie 2020

„Floarea cuvintelor: limba română în comori literare şi bibliofile din patrimoniul Bibliotecii Naţionale a României”. Expoziție documentară

Loc: spațiul expozițional „Puțul cu apă rece” (Mezanin)

Data: din 22 ianuarie 2020

Emanuel Tânjală – Reportaj în România liberă: 13 ianuarie – 11 iunie 1990. Expoziţie de fotografie

Loc: Atrium (parter)

Data: 9 decembrie 2019 -31 martie 2020

Ţările Române în lumina tiparului european: Repere bibliofile din secolele XV-XVIII, aflate în patrimoniul Bibliotecii Naţionale

Loc: Expoziţie virtuală

Data: din 18 decembrie 2018

Un ctitor uitat al teatrului românesc - Aristizza Romanescu (1854-1918) în Colecţiile Speciale ale Bibliotecii Naţionale a României

Loc: Expoziție virtuală

Data: din 11 iunie 2018

Oraşe europene în secolul al XVIII-lea: Hărţi şi atlase din Cabinetul de Cartografie al Bibliotecii Naţionale a României

Loc: Expoziție virtuală

Data: din 28 februarie 2018

achiziţii recente

Mária PAKUCS-WILCOCKS. Sibiul veacului al XVI-lea: rânduirea unui oraş transilvănean / ilustraţia copertei: Radu Oltean, reconstituire a Pieței Huet din Sibiu la anul 1520. Bucureşti: Humanitas, 2018. XVI, 270 p.: facs., il. color. (Istorie. Societate & civilizaţie)
13.08.2020

Arhimandrit Paisie TEODORESCU. Reşedinţa Patriarhală. Istorie şi artă / cuv. înainte: Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Bucureşti: Editura Basilica, 2018. 542 p.: fotogr. color. (Cota V 24.387)
11.08.2020

Atelier de front: artişti români în marele război 1916-1918 / catalog de Alina Petrescu, dr. Adrian Silvan Ionescu, dr. Elena Olariu, dr. Mariana Vida. Bucureşti: Editura Muzeul Naţional de Artă al României, 2018. 215 p.: il.
05.07.2019

expoziţie virtuală

Codex Aureus Cel mai faimos manuscris medieval occidental anluminat din colecţia bibliotecii şi totodată din România este un fragment de evangheliar latin pe pergament din anul 810. (MS II.1).
31.10.2008

noutăţi

31 august 2020
DREPT LA REPLICĂ - Referitor la administrarea clădirii Bibliotecii Naționale a României

DREPT LA REPLICĂ

Referitor la administrarea clădirii Bibliotecii Naționale a României

În urma apariției unor comentarii referitoare la modul de administrare a clădirii Bibliotecii Naționale a României, publicate în ultimele zile în mediul online, instituția dorește să clarifice anumite aspecte obiective, prezentând totodată și contextul care a generat unele dintre situațiile semnalate.

Clădirea Bibliotecii Naționale a României este a doua clădire de uz civil ca mărime din țara , după Palatul Parlamentului, cu o suprafață totală desfășurată de 112.000 mp, pentru a cărei administrare sunt necesare resurse pe măsură. Situația subfinanțării instituțiilor de cultură, cel puțin în ultimii ani, este de notorietate, perpetuându-se de la un an la altul, indiferent de partidele politice care s-au succedat la guvernare. Această situație nu a ocolit nici Biblioteca Națională, fiind o adevarată provocare alegerea priorităților în rezolvarea multiplelor probleme, acumulate în timp, cu care se confruntă aceasta.

În privința resurselor umane, subliniem faptul că în această clădire cu dimensiuni impresionante curățenia se realizează de către 5 persoane, responsabile în același timp și cu dezinfectarea spațiilor destinate publicului, activitate suplimentară în conformitate cu normele în vigoare pentru prevenirea răspândirii COVID-19. Suntem conștienți că s-ar putea face mai mult, încercăm să găsim soluții și vă asigurăm că este una dintre prioritățile pe agenda noastră pentru perioada următoare.

Concepută pentru multiple funcționalități, clădirea Bibliotecii Naționale a României înglobează spații de depozitare, birouri, săli de lectură, spații libere și zone expoziționale. Fiecare dintre aceste zone își are propriul rol în economia clădirii. Planurile de construcție ale clădirii, execuția lucrărilor, designul interior, inclusiv mobilierul și amplasarea lui în spatiu au fost realizate conform unui proiect aprobat, în care Biblioteca Națională a avut statut de beneficiar. Un audit realizat în anul 2013 arată faptul că mobilierul din spațiile libere și sălile de lectură îndeplinește normele ergonomice în vigoare, fiind accesibil inclusiv persoanelor în scaun rulant.

În privința unor dotări noi, care să aducă un plus de confort, eleganță și funcționalitate spațiilor libere, precum și sălilor de lectură, vă asigurăm că avem în vedere o astfel de schimbare, iar pentru acest lucru încercăm să identificăm surse externe de finanțare, bugetul instituției fiind insuficient pentru nevoile unei astfel de clădiri, în vreme ce bugetul de investiții, în ultimii ani, a fost inexistent. Un prim pas s-a făcut la finalul anului 2019 când au fost achiziționate pentru a fi puse la dispoziția publicului 300 de scaune, precum și mobilier pentru amenajarea unui punct de luat masa situat la parterul Bibliotecii.

Referitor la spațiile libere pentru lectură de la etajul 4, precizăm că pentru moment, conform comunicărilor publicate de Biblioteca Națională, sunt deschise doar spațiile libere de la parter, mezanin, etajele 1, 2 și 3. Ocuparea zonelor libere se face de la parter către etajele superioare, acestea deschizându-se progresiv pe masură ce se ocupă. Etajul 4 nu este în prezent deschis pentru public, motiv pentru care nici toaletele nu sunt deschise.

Referitor la semnalul pentru voce și date, Biblioteca a făcut demersuri în scopul identificării unor soluții care să asigure amplificarea acestuia, invitând principalele companii de telefonie la discuții, însă, pentru moment, discuțiile au fost sistate din motive financiare.

În legătură cu deteriorările prezentate în fotografii, precizăm că acestea sunt cunoscute și monitorizate la nivelul instituției, însă, pentru o corectă informare, subliniem că nu sunt specifice întregii clădiri. Acestea au apărut în urma unei defecțiuni a cărei cauză a fost identificată și remediată, urmând să gasim soluții și pentru reparațiile evident necesare. De asemenea, o igienizare totală a clădirii este necesară și avem în vedere acest aspect, pentru care încercăm să găsim soluții aplicabile în viitorul apropiat.

Cunoaștem faptul că există categorii de persoane care nu pot frecventa Biblioteca în timpul programului actual cu publicul. Ne dorim ca acest public să vină la Bibliotecă și căutăm soluții pentru a corela programul nostru de lucru cu nevoile acestuia. Pentru a veni în sprijinul utilizatorilor noștri, am decis să deschidem pentru public spațiile libere ale Bibliotecii, inclusiv pe perioada stării de alertă. Mai mult, începând din 19 mai, am prelungit programul de studiu în spațiile libere pentru lectură la 12 ore în timpul săptămânii și 9 ore sâmbăta. Știm că urmează o perioadă dificilă pentru studenții la drept și medicină, examenul de rezidențiat și respectiv cel de acces în Barou, prin urmare, pentru a veni în întâmpinarea acestora, am decis să menținem deschise spațiile libere pentru lectură inclusiv în luna august, când în mod tradițional bibliotecile sunt închise pentru curățenie generală. Precizăm că, pe durata stării de alertă, Biblioteca Națională a României a fost singura bibliotecă din București în care s-a putut studia.

Deși ne dorim la fel de mult ca și dumneavoastră ca spațiile Bibliotecii Naționale a României să prindă viață prin expoziții și evenimente cultural-artistice, științifice sau profesionale, să nu uităm că, în scopul evitării răspândirii COVID-19, acestea au fost suspendate în ultimele luni la nivelul tuturor instituțiilor de cultură. Pentru a limita numărul de persoane, unele spații expoziționale au rămas fără exponate în toată această perioadă, în scopul asigurării condițiilor de siguranță pentru publicul care dorește să studieze în Biblioteca Națională.

Ne interesează părerea utilizatorilor noștri, ținem seama de solicitările acestora și apreciem observațiile obiective, prin care publicul ne semnalează situații, aspecte sau fapte care nu își au locul într-o instituție de cultură de rang național, cu scopul de a le remedia, astfel încât Biblioteca Națională a României să devină un loc mai primitor și mai important în comunitate. Din acest motiv, încurajăm cetățenii care doresc să facă sugestii de îmbunătățire a activității instituției sau care doresc să aducă la cunoștința conducerii aspecte neplăcute ale vizitei lor la Bibliotecă să o facă în mod direct, folosind căi oficiale de comunicare, ca de exemplu Formularul de contact de pe website-ul instituției sau adresa de e-mail