caută:   
 
 

evenimente culturale

 

Mica publicitate în presa românească la început de secol XX
02 iunie – 31 iulie 2015

În perioada 02 iunie – 31 iulie 2015, la Biblioteca Naţională a României (spaţiul expoziţional Dealul Spirii, Mezanin) va fi deschisă expoziţia Mica publicitate în presa românească la început de secol XX.

Expoziția readuce în atenţie anunţurile care, prin conţinut (bucureşteanul obişnuit, aflat în căutarea unui loc de muncă, interesat să vândă sau să cumpere diverse bunuri şi servicii, dornic să-şi găsească perechea, sperând să facă un mariaj cât mai profitabil etc.), reflectă, în fapt, viața de zi cu zi a Capitalei României acelei epoci.
Anunţurile selectate reprezintă o mică parte din multitudinea de mesaje publicate în paginile ziarelor vremii. 
Îndemnându-i să pătrundă în lumea micii publicități din presa începutului de secol XX, cu pitorescul ei, expoziția este și o invitație, adresată privitorilor și cititorilor, de a cunoaște periodicele vechi aflate în Colecţiile Speciale ale Bibliotecii Naţionale a României.

În completarea expoziției, vă invităm să urmăriți filmul Mica publicitate în presa românească la început de secol XX

Curator: Mihaela Manolache – Serviciul Colecţii Speciale. Cabinetul Periodice

Vernisajul va avea loc marți, 2 iunie 2015, de la ora 13.00. 

Prezintă: criticul de artă și jurnalistul Tudor Octavian.

Intrarea este liberă. 

Program de vizitare expoziție: luni, miercuri, vineri – 08.00-18.00; marți și joi – 08.00-20.00.


Viaţă acum de mult trecută, care, din depărtarea anilor, după mai bine de o jumătate de veac, ne pare atât de rudimentară şi simplistă faţă de „modernismele” noastre actuale şi de culmile progresului spre care năzuim, încât o privim cu un sentiment de superioritate şi ne distrăm pe seama naivităţilor ei, uitând că şi ea a fost odată a noastră, a făcut parte din noi, întocmai ca şi cea pe care o trăim azi cu toate cele mai de avangardă născociri proslăvite de «contemporaneitate» şi pe care, dacă vom avea zile, le vom considera mâine la fel de răsuflate”. (Paul Emil Miclescu. Din Bucureştii trăsurilor cu cai. povestiri desuete. ediţia a III-a. Bucureşti: Editura Vremea, 2013, p. 11)

Intervalul dintre sfârşitul secolului XIX și începutul secolului XX, cunoscut sub numele de „La Belle Époque”, reprezintă o perioadă de prosperitate şi de îmbunătăţire generală a traiului, perioadă în care Bucureştiul se transformă într-un adevărat oraş european, devenind „Micul Paris” de la porţile Orientului. La nivelul societăţii, se declanşează un proces de emancipare și modernizare. Elita, îmbrăcată după ultimele jurnale de modă, călătorea în ţară şi în străinătate, îşi construia case frumoase şi vorbea fluent limbi străine. Tinerii erau trimişi să îşi completeze studiile la şcoli renumite din Occident, la întoarcere punând în practică cunoştinţele dobândite şi experienţa acumulată în domeniile în care se specializaseră. 
Această sete de cunoaştere se manifestă la toate nivelurile societății. Dorința de informare a dus la sporirea interesului cititorilor pentru informaţia din gazete – o informaţie succintă, uşor de asimilat. Înainte de apariţia radioului, a televiziunii şi a internetului, presa a fost cea care a jucat rolul cel mai important în informarea şi educarea oamenilor. Apariţia celor mai importante cotidiene, Universul şi Adevĕrul, a însemnat un punct de cotitură în presa scrisă de la noi. Bazate pe tiraje mari, aceste publicații vizau cititorii din toate categoriile sociale, accentul fiind pus nu atât pe calitatea articolelor, cât pe cantitate, pe faptul divers, pe reportaj, pe corespondenţă, pe sfaturi practice, pe orice informație cu impact la public.
Cititorul de atunci ca şi cel de astăzi era interesat de ultima pagină a ziarului, unde se afla în general rubrica de mică publicitate. Conform Dicţionarului explicativ al limbii române, mica publicitate reprezintă rubrica de ziar în care se publică anunţuri cu caracter particular. De la obiceiul strigatului în faţa prăvăliei sau în zonele de intensă circulaţie ale târgului, pentru a-şi face cunoscută marfa, s-a trecut astfel la „anunciuri” – mici texte care conțineau informaţii privitoare la marfă, publicate în paginile ziarelor. În anul 1837 apare prima publicaţie cu specific publicitar de la noi: Cantor de avis şi comers, cu profil politic, ştiinţific şi comercial. Alte publicaţii cu acest profil: Mercur. jurnal comercial al portului Brăila, Vestitorul românesc, Anunţătorul român. 

Expoziția Mica publicitate în presa românească la început de secol XX se opreşte asupra câtorva dintre titlurile existente în Cabinetul de Periodice Româneşti Vechi al Bibliotecii Naţionale a României: Românul: diariu politicu, comercial, literar, Universul, Adevĕrul, Epoca, Constituţionalul, Voinţa naţională. Ziar naţional liberal, Timpul. cotidian politic, economic şi conservator, L'Indépendence Roumaine, Conservatorul. ziar cotidian, La Roumanie.
Anunţurile inserate în rubrica de mică publicitate din perioada studiată se pot grupa în câteva categorii mari: Imobiliare, Cereri şi oferte, Lecţii şi cursuri, Diverse, Corespondenţă. 

Într-o epocă în care societatea românească era într-o continuă efervescenţă, rubrica de mică publicitate publica anunţuri de vânzări și închirieri de case, de apartamente și camere mobilate, de hoteluri și restaurante, de vânzări de terenuri pentru diverse utilizări, de arendare de moşii pentru care erau necesare noi cunoştinţe în domeniile agriculturii şi economiei, pentru o folosire cât mai eficientă a tuturor resurselor. 
Persoanele care se aflau în căutarea unui loc de muncă şi dispuneau de cunoştinţe acumulate printr-o practică îndelungată în diferite domenii se puneau la dispoziţia celor interesaţi să profite de experienţa lor, în schimbul unui salariu pe măsură. Astfel, sunt publicate anunţuri referitoare la posibilitatea angajării în posturi de administrator de moşie sau de contabil, de menajeră, bucătăreasă, guvernantă, de casier sau secretar. Cunoaşterea uneia sau a mai multor limbi străine (susţinută şi de o prezenţă atrăgătoare) putea fi socotită un avantaj pentru ocuparea unui post de vânzătoare într-un magazin de lux sau de însoţitor al unei persoane sau al unei familii pornite în voiaj în ţară sau în străinătate. 
Deosebit de savuroase sunt anunţurile matrimoniale. La vremea în care căsătoriile erau mai mult aranjate pentru stabilitatea situaţiei materiale, nu este de mirare că majoritatea anunţuri erau formulate impersonal şi la obiect: domnişoară sau doamnă tânără cu sau fără avere doreşte căsătoria sau cunoştinţa intimă a unui domn cu avere, frumos şi bine situat. Alături de acestea, se găsesc anunţuri în care doamne sau domni, sub protecţia anonimatului, îşi împărtăşesc sentimentele prin anunţuri publicate în rubrica Corespondenţe. 
Fie că aveau studii superioare în domeniul tehnic sau economic, fie doar studii liceale, semnatarii anunţurilor erau dispuşi să predea, în schimbul locuinţei sau doar al salariului, lecţii de limbi străine, meditaţii la diverse materii, să susţină cursuri de dezvoltare a diferitelor abilităţi. Învăţarea limbilor străine se putea face şi într-un cadru organizat, instituţional, în cadrul şcolilor de limbi străine sau cu profesor calificat la domiciliu. Tot în rubrica de anunţuri se regăsesc oferte de şcoli de croitorie pentru doamne şi domnişoare care doreau să aibă o meserie. În perioada de vară, premergătoare înscrierilor pentru anul şcolar următor, în paginile ziarelor apar inserate anunţuri de prezentare a ofertelor şcolare pentru diferite institute private de învăţământ.
La rubrica Diverse întâlnim anunţuri care, prin varietatea domeniilor abordate, formează un adevărat ,,bazar”: de la cumpărare şi vânzare de animale, de mijloace de locomoţie (trăsuri, biciclete), până la informaţii privind minunile tehnicii de ultimă oră. La paleta anunţurilor se pot adăuga inspiratele poezii-reclamă ale Magazinului Radivon, de pildă, compuse pentru diverse ocazii. Alte anunţuri amintesc cititorului de existenţa unor categorii „socio-profesionale” care există şi astăzi: ghicitoare, „cărturărese”, care voiau să profite de credulitatea omului şi de faptul că se află la ananghie, mulţi dintre cei care le treceau pragul fiind disperaţi să găsească un răspuns la problemele lor. Mari medici şi avocaţi care au profesat la începutul secolului XX sunt de asemenea prezenţi în anunţurile publicitare din ziarele vremii, oferindu-şi serviciile celor ce aveau nevoie să se trateze de diverse boli, să fie apăraţi în tribunale.
Redactat într-un de limbaj care astăzi pare mai degrabă desuet şi amuzant, conţinutul acestor anunţuri poate constitui un reper în cunoașterea preocupărilor oamenilor din societatea românească antebelică. 

Expoziţia de față îşi propune să readucă în atenţia publicului tocmai aceste scânteieri ale vremurilor trecute.



inapoi

cataloage/baze de date

 
 

Instrumente pentru Editori

 
 

Strategie. Dezvoltare

 
Comentariile și propunerile dumneavoastră pot fi trimise la adresa strategie@bibnat.ro

 

Programul bibliotecii

 
Înscrieri cititori:
Luni, Miercuri, Vineri : 10.00 – 17.45
Marţi, Joi : 12.00 – 19.45

Îndrumare şi săli de lectură:
Luni, Miercuri, Vineri : 10.00 – 18.00
Marţi, Joi : 12.00 – 20.00

Marți, Miercuri, Joi: 10.00 - 12.30

Accesul cititorilor în spațiile deschise:
Luni, miercuri, vineri: 08.00 – 18.00
Marţi, joi: 08.00 – 20.00

Centrul Național ISBN-ISSN-CIP - relații cu publicul prin telefon:
Luni - vineri: 12.00 - 16.00
 

Biblioteca Digitală Naţională

 

 

CASIDRO

 
 

Voluntar la Biblioteca Naţională

 
Programul „Voluntar la Biblioteca Naţională” vă oferă oportunitatea de a juca un rol activ în activitatea și promovarea Bibliotecii.
 

legături

 
 

proiecte europene

 
The European Library
Căutare în 47 de biblioteci naţionale europene!



Europeana – Biblioteca digitală, muzeu şi arhivă
www.europeana.eu

Manuscriptorium – portalul manuscriselor europene
www.manuscriptorium.com
 
 
 
 
Copyright © 2017 Biblioteca Naţională a României