caută:   
 
 

evenimente culturale

 

Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștilor. Tradiție și cultură
26 octombrie – 26 noiembrie 2015

În perioada 26 octombrie – 26 noiembrie 2015, în spațiul cultural Sfântul Ioan Iacob Hozevitul, patronul spiritual al Bibliotecii Naționale a României, va fi deschisă expoziția Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștilor – tradiție și cultură, realizată de Arhiepiscopia Bucureștilor și Biblioteca Națională, în colaborare cu Biblioteca Sfântului Sinod.
Expoziția punctează momente semnificative din prăznuirea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, de la finele secolului XIX și până în prezent, poposind asupra a trei momente importante: anul 1936, când are loc resfințirea și redeschiderea Catedralei; anul 1955, când a fost pusă în aplicare hotărârea Sfântului Sinod de a institui, la nivelul Patriarhiei Române, cultul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou; anul 2008, când, în urma unor noi lucrări de restaurare, Catedrala a fost din nou sfințită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Cărțile, extrasele din ziarele vremii și fotografiile expuse – aflate în Colecțiile Speciale ale Bibliotecii Naționale a României, în Arhiva Arhiepiscopiei Bucureștilor și în colecțiile Bibliotecii Sfântului Sinod – surprind, de asemenea, secvențe și mărturii despre tradiția pelerinajului la moaștele sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou.

Expoziția Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștilor – tradiție și cultură va fi deschisă la parterul Bibliotecii Naționale a României (spațiul cultural Sfântul Ioan Iacob Hozevitul, patronul spiritual al Bibliotecii Naționale a României), în perioada 26 octombrie – 26 noiembrie 2015. 

Program de vizitare: marți, miercuri, joi – orele 11.00-15.00.

La vernisajul care va avea loc în data de 26 octombrie 2015, ora 15.00, vor lua cuvântul: Claudia Șerbănuță, manager al Bibliotecii Naționale a României; părintele Florin Șerbănescu, consilier patriarhal, delegat al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel; părintele arhimandrit Policarp Chițulescu, consilier patriarhal și director al Bibliotecii Sfântului Sinod; arhidiaconul Aurel Vlaicu, consilier eparhial, Arhiepiscopia Bucureștilor – curatorul expoziției. 

Tot în cadrul expoziției, în data de 7 noiembrie 2015, ora 11:00, va avea loc un atelier de pictură icoane pe sticlă, în stil tradițional, sub îndrumarea pictorilor Costel Nacu – Arhiepiscopia Bucureștilor și Dana Panighianț – Biblioteca Națională a României. 
Atelierul se adresează copiilor între 8 și 14 ani. 


Trăitor, potrivit tradiţiei sinaxarelor româneşti, între sfârşitul secolului al XII-lea şi începutul secolului al XIII-lea, iar, potrivit tradiţiei şi istoriografiei slavo-bulgare, spre sfârşitul secolului al XVII-lea, în localitatea Basarabi (Basarabovo) din Bulgaria, pe valea râului Lom, la cca. 20 km de oraşul Ruse, Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou s-a născut, se pare, într-o familie modestă de ţărani ortodocşi, de origine vlahă, în copilărie ocupându-se cu păstoritul oilor şi vitelor. Primește schima monahală într-o mănăstire din zona localităţii Basarabi, retrăgându-se apoi într-o peşteră de pe valea râului Lom. 
A fost un călugăr simplu, însă cu o viaţă îmbunătăţită. Sinaxarul sfântului spune că şi-a prevăzut sfârşitul pământesc, aşezându-se, la momentul trecerii la Domnul, între două lespezi de piatră, posibil chiar în peştera în care a vieţuit. Pentru o vreme, trupul sfântului a rămas necunoscut, fiind luat de ape în urma unei revărsări a râului Lom. Sfântul s-a arătat în vis unei fetiţe bolnave, care a descoperit apropiaţilor locul în care se găsea trupul. Sfintele moaşte au fost aşezate în biserica Mănăstirii Basarabi, ecoul întâmplărilor minunate răspândindu-se în întreaga zonă balcanică. Documente otomane atestă Mănăstirea Sfântului Dimitrie cel Nou încă din secolul al XV-lea, cultul sfântului manifestându-se cu certitudine la sfârşitul secolului al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea. În urma războiului ruso-turc din perioada 1769-1774, generalul Ivan Saltikov hotărăşte mutarea moaştelor în Rusia. La intervenţia şi insistenţele lui Hagi Dimitrie, demnitar apropiat al generalului Saltikov, sfintele moaşte ajung la Bucureşti, în 13 iulie 1774, în timpul mitropolitului Grigorie al II-lea (1760-1786), fiind aşezate în Catedrala Mitropolitană Sfinţii Împăraţii şi Elena, actuala Catedrală Patriarhală. Vor rămâne definitiv în Ţara Românească, drept compensaţie pentru pierderile suferite de români în timpul războiului ruso-turc.
În Balcani, Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou se bucură de o mare cinste în rândul credincioşilor ortodocşi, fiind considerat grabnic ajutător şi făcător de minuni. Consemnări din secolul al XIX-lea atestă minunile săvârşite de acesta, ca ocrotitor al Cetăţii Bucureştilor. Astfel, în 1814, moaştele sunt purtate în procesiune pentru a salva oraşul de o epidemie de ciumă; în 1827 o altă procesiune cu sfintele moaşte are loc pentru a izbăvi de o secetă prelungită (colonelul Papazoglu notează că, ajunși la capătul Podului Mogoşoaia, a început ploaia, plouând apoi trei zile); în 1831 este organizată o procesiune pentru combaterea epidemiei de ciumă; în 1877, armatele române cer ajutorul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou.
În 1950, printr-o hotărâre a Sfântului Sinod, se instituie, la nivelul Patriarhiei Române, cultul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou. Hotărârea e pusă în aplicare în 27 octombrie 1955, în cadrul unor ample manifestări prilejuite de sărbătoarea sfântului, ocazie cu care Catedrala Patriarhală este resfinţită de un sobor de ierarhi români şi străini, în frunte cu patriarhii Justinian al României şi Chiril al Bulgariei. În 2006, la 27 octombrie, Patriarhul Teoctist a dăruit Mănăstirii Basarabovo, la cererea Patriarhului Maxim al Bulgariei, o icoană cu părticele din sfintele moaşte, ca semn de binecuvântare, apropiere şi comuniune a celor două naţiuni creştine surori. 
În ultimii ani, din iniţiativa şi la invitaţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în fiecare an, la sărbătoarea sfântului participă delegaţii importante ale unor biserici ortodoxe surori, care aduc, spre bucuria pelerinilor închinători, moaşte ale unor sfinţi cinstiţi în întreaga lume ortodoxă. Calea Sfinţilor a devenit astfel un moment important, aşteptat de pelerini, moment care deschide perioada de sărbătoare închinată Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou.


inapoi

cataloage/baze de date

 
 

Instrumente pentru Editori

 
 

Strategie. Dezvoltare

 
Comentariile și propunerile dumneavoastră pot fi trimise la adresa strategie@bibnat.ro

 

Programul bibliotecii

 
În perioada 01-31 august 2017 sălile de lectură vor fi închise pentru public.

Utilizatorii vor avea acces doar in spaţiile special amenajate pentru studiu de la parter, mezanin, etajele I şi II.

Programul de acces în spațiile libere:

Luni, Miercuri, Vineri: 08.00 – 18.00
Marţi, Joi: 08.00 – 20.00
Sâmbătă: 09.00 – 17.00
 

Biblioteca Digitală Naţională

 

 

CASIDRO

 
 

Voluntar la Biblioteca Naţională

 
Programul „Voluntar la Biblioteca Naţională” vă oferă oportunitatea de a juca un rol activ în activitatea și promovarea Bibliotecii.
 

legături

 
 

proiecte europene

 
The European Library
Căutare în 47 de biblioteci naţionale europene!



Europeana – Biblioteca digitală, muzeu şi arhivă
www.europeana.eu

Manuscriptorium – portalul manuscriselor europene
www.manuscriptorium.com
 
 
 
 
Copyright © 2017 Biblioteca Naţională a României