caută:   
 
 

evenimente culturale

 

Convorbiri literare (1867-2017) - 150 de ani de la apariţia primului număr al revistei
13 martie 2017

În perioada 13 martie - 31 iulie 2017, la Biblioteca Naţională a României, în Sala de lectură „Alexandre Saint-Georges” a serviciului Colecţii speciale, va fi deschisă mini-expoziţia Convorbiri literare - 150 de ani de la apariţia primului număr al revistei - 1867-2017, organizată cu ocazia aniversării a 150 de ani de la apariţia primului număr al revistei Convorbiri literare. 

Mini-expoziţia cuprinde reproduceri ale unor documente aparţinând Cabinetului Periodice româneşti vechi - Serviciul Colecții Speciale. Imaginile selectate sunt coperte ale revistei, ilustrând evoluţia acesteia de-a lungul timpului, dar includ şi câteva imagini sugestive, cum sunt tablourile publicate în numărul jubiliar din ianuarie - mai 1937, ce au reunit figurile tuturor celor ce contribuiseră la realizarea revistei până atunci.

Curator: Mihaela Manolache, bibliotecar (Cabinetul Periodice românești vechi - Colecții Speciale).

Numerele din revista Convorbiri literare deţinute de Biblioteca Naţională a României se găsesc în format digital pe site-ul instituţiei, în Biblioteca Digitală Naţională, în cadrul colecției de Periodice româneşti vechi - Reviste - Convorbiri literare.


Începuturile revistei sunt legate de cercul Societăţii literare Junimea, de anul 1867, când Titu Maiorescu propunea înfiinţarea unui „mic jurnal literar”, prin intermediul căruia să fie promovate scrierile care erau citite şi comentate în cadrul Cercului literar, al cărui preşedinte onorific era Vasile Alecsandri.

Revista Convorbiri Literare, apărută ca organ de presă al Societăţii literare Junimea, a fost condusă de Iacob Negruzzi, atât ca redactor şef, cât şi ca director al revistei. Titu Maiorescu îl propusese pe Negruzzi ca redactor al revistei, deoarece „cel ce a botezat-o trebuie s-o şi conducă”. În articolul - program, publicat în primul număr, redactorul şef aprecia momentul apariţiei revistei ca fiind unul propice pentru reînnoirea şi revigorarea vieţii literare.
În mijlocul agitaţiilor politice de care fură cuprinse toate spiritele în România, mişcarea literară, susţinută înainte cu mult succes de foile literare atât de cunoscute şi preţuite de toată societatea, a încetat cu totul. […] În Iaşi, unde, deşi nu se mai află centrul politic, a rămas o inteligenţă destul de răspândită, unde înalte şi numeroase instituţii şcolare întreţin o activitate ştiinţifică permanentă, s-a format încă de mai mult timp o societate literară Junimea, care din an în an ia proporţii crescânde şi totodată solide şi din partea căreia publicăm tot în acest număr importantul apel către autorii români. Aceste elemente reclamă înfiinţarea unei reviste care să aibă scopul de a reproduce şi răspândi tot ce intră în cercul ocupaţiilor literare şi ştiinţifice; de a supune unei critici serioase operele ce apar din orice ramură a ştiinţei; de a da seamă despre activitatea şi producerile societăţilor literare, în special a celei din Iaşi, şi de a servi ca punct de întâlnire şi înfrăţire pentru autorii naţionali. Sub numele de Convorbiri Literare va apare la două săptămâni o revistă în formatul stinsei România Literară. Începutul este modest, dar redacţia speră că va putea da în curând acestei foi proporţii mai însemnate prin binevoitorul concurs ce este în drept de a aştepta din partea tuturor autorilor români”. („Convorbiri literare”, An. I, nr. 1, 1 martie 1867)

Primul număr al Convorbirilor literare a apărut la 1 martie 1867 la Iaşi, unde revista a funcţionat până în 1886, după care s-a mutat la Bucureşti, avându-l ca redactor tot pe Negruzzi, care a rămas în fruntea revistei până în 1893, când transmite conducerea unui comitet format din foşti elevi ai lui Titu Maiorescu: Mihail Dragomirescu, Simion Mehedinți, P. P. Negulescu, Rădulescu-Motru. Revista şi-a încetat apariţia în 1944.

Publicaţia s-a bucurat de cel mai înalt prestigiu în literatura română, impunând încă de la primele numere o nouă direcţie, modernă, întregii literaturi române, definindu-se prin spiritul moral şi sentimentul valorii frumosului. Ea va servi drept mijloc de promovare a ideilor junimiste, dar şi a operelor scriitorilor români. Astfel, tirajul revistei ajunsese în scurtă vreme la 800 de exemplare, ceea ce, pentru acea perioadă, reprezenta un tiraj remarcabil.

Printre colaboratori s-au numărat cei mai importanţi scriitori ai epocii: Vasile Alecsandri (membru al Societăţii academice), Mihai Eminescu, căruia i-au fost publicate majoritatea poeziilor, Ion Creangă, ale cărui poveşti, povestiri şi amintiri au fost publicate în revistă, I. L. Caragiale, care şi-a publicat în Convorbiri literare majoritatea comediilor, iar Ioan Slavici a avut publicate nuvele şi poveşti, influenţate de lumea satului de la acea vreme. Alături de aceştia au mai colaborat cu diverse scrieri: G. Coşbuc, Al. Vlahuţă, Panait Cerna, O. Goga, Duiliu Zamfirescu, I. Al. Brătescu Voinești, B. Ştefănescu Delavrancea, Al. Odobescu, etc.

Convorbirile literare s-au bucurat şi de colaborarea unor distinşi oameni de ştiinţă, printre care Al. I. Odobescu, fondatorul uneia dintre cele mai bune reviste româneşti din secolul XIX, Revista română, alături de Vasile Conta, filosof, Alexandru Lambor, lingvist sau istoricul şi sociologul A. D. Xenopol. O altă personalitate importantă care a colaborat la revistă a fost Nicolae Iorga. In Convorbiri literare au apărut importante studii de folclor şi articole ale unor cunoscuţi culegători de literatură populară, dintre care îi amintim pe: Simion Florea Marian, G. Dem. Theodorescu, Teodor Burada, Scipione Bădescu, Gregore Sima, Elena Sevastos, V. Alesiu sau Iosef Bută.
În paginile revistei Convorbiri literare au fost publicate opere rămase în patrimoniul literaturii române: textele eminesciene, printre care Mortua est, Scrisorile, Luceafărul, operele artistice de o valoare excepţională ale lui Caragiale: O noapte furtunoasă, O scrisoare pierdută şi D-ale carnavalului, savuroasele povestiri ale lui Ion Creangă: Moş Nichifor Coţcariul şi Amintiri din copilărie, alături de Viaţa la ţară şi Tănase Scatiu semnate de Duiliu Zamfirescu, creaţiile Budulea Taichii, Popa Tanda ale lui Slavici - pentru a nu aminti decât câteva dintre titlurile de referinţă ale literaturii româneşti. Se poate spune că Junimea şi Convorbirile literare au reuşit să-şi impună valorile, câştigând totodată bătălia declanşată de Maiorescu împotriva mediocrităţii și a imposturii. 

Deși a avut o evoluţie constantă, revista a pierdut din importanţă odată cu plecarea celor trei mari scriitori, Eminescu, Creangă şi Slavici la redacţia ziarului Timpul, dar şi cu cu mutarea redacţiei la Bucureşti, în anul 1885. După 1900, aceasta atribuie spaţiu tot mai redus textelor literare, predominând studiile istorice şi filosofice. 
După 1944 revista își încetează apariția, până în 1970, când „Iașul literar”, care apărea la Iași din 1952, își reia numele de „Convorbiri literare”. În perioada postrevoluționară revista are mari sincope în apariție, cu dese schimbări de periodicitate și o politizare excesivă, pentru ca o serie nouă a revistei să reapară în ianuarie 1996 la Iaşi, cu periodicitate lunară, editată de Uniunea Scriitorilor din România.


inapoi

cataloage/baze de date

 
 

Instrumente pentru Editori

 
 

Strategie. Dezvoltare

 
Comentariile și propunerile dumneavoastră pot fi trimise la adresa strategie@bibnat.ro

 

Programul bibliotecii

 
Înscrieri cititori:
Luni, Miercuri, Vineri : 10.00 – 17.45
Marţi, Joi : 12.00 – 19.45

Îndrumare şi săli de lectură colecții curente:
Luni, Miercuri, Vineri : 10.00 – 18.00
Marţi, Joi : 12.00 – 20.00

Săli de lectură colecții speciale:
►Sala „Alexandre Saint Georges” (bibliofilie, manuscrise, fotografii, arhivă istorică etc.), etajul V: marţi – joi, între orele 10.00 – 18.00.
► Sala „George Enescu” (audio-video), etajul VI: luni – vineri, între orele 10.00 – 18.00.

Marți, Miercuri, Joi: 10.00 - 12.30

Accesul cititorilor în spațiile deschise:
Luni, miercuri, vineri: 08.00 – 18.00
Marţi, joi: 08.00 – 20.00
Sîmbătă: 09.00 – 17.00 

Centrul Național ISBN-ISSN-CIP - relații cu publicul prin telefon:
Luni - vineri: 12.00 - 16.00

 

Biblioteca Naţională Digitală

 

 

CASIDRO

 
 

Voluntar la Biblioteca Naţională

 
Programul „Voluntar la Biblioteca Naţională” vă oferă oportunitatea de a juca un rol activ în activitatea și promovarea Bibliotecii.
 

legături

 
 

proiecte europene

 
The European Library
Căutare în 47 de biblioteci naţionale europene!



Europeana – Biblioteca digitală, muzeu şi arhivă
www.europeana.eu

Manuscriptorium – portalul manuscriselor europene
www.manuscriptorium.com
 
 
 
 
Copyright © 2017 Biblioteca Naţională a României