caută:   
 
 

evenimente culturale

 

Un ctitor uitat al teatrului românesc - Aristizza Romanescu (1854-1918) în Colecţiile Speciale ale Bibliotecii Naţionale a României. Expoziție virtuală
11 iunie 2018

În anul 2018, anul centenarului Marii Uniri, Biblioteca Naţională a României vă invită să urmăriţi pe site-ul Bibliotecii expoziţia-virtuală intitulată „Un ctitor uitat al teatrului românesc - Aristizza Romanescu (1854-1918) în Colecţiile Speciale ale Bibliotecii Naţionale a României”. 

Expoziţia virtuală realizată îşi propune să readucă în atenţia publicului originalitatea marii actriţe, una dintre personalităţile artistice marcante al teatrului românesc din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, fiind realizată pe baza imaginilor unei ample colecţii de documente despre viaţa şi activitatea artistică a Aristizzei Romanescu, deţinute în Colecţiile Speciale ale Bibliotecii Naţionale a României.
 
Cabinetul de Manuscrise păstrează scrisori adresate unor personalităţi ale timpului sau unor cunoscuţi care dezvăluie crâmpee din universul intim al marii actriţe, dar şi o dimensiune a implicării acesteia în viaţa culturală a epocii. Cabinetul de Fotografii şi cărţi poştale contribuie cu un bogat fond iconografic la dezvăluirea imaginii Aristizzei Romanescu ca om al scenei prin fotografii în diverse costume din piesele în care a jucat. Dincolo de artist a stat omul, iar fotografiile personale îngăduie cunoaşterea chipului şi dincolo de scenă, în spaţiul ei privat, sau în cercul de apropiaţi prin intermediul fotografiilor unor artişti sau ale unor persoane publice cu care a avut contacte în viaţa particulară. Se regăsesc şi sunt prezentate în expoziţia virtuală numeroase fotografii ale pleiadei de mari personalităţi ale scenei româneşti pe care artista i-a format. 
Arhiva istorică cuprinde o bogată colecţie de ”caiete de rol” ale unora din cele peste 300 de roluri din piesele pe care le-a interpretat de-a lungul întregii cariere artistice, câteva afişe ale unor piese a căror protagonistă a fost marea artistă, diverse fotografii şi un desen al pictorului şi graficianului Nicolae Mantu. Alături de acestea, se poate semnala existenţa unor ziare şi reviste care prezintă în paginile lor cronicile teatrale ale diverselor piese în care a jucat actriţa, alături de articole dedicate memoriei actriţei, precum şi texte literare pe care le-a scris şi care au fost publicate în paginile acestor publicaţii.


S-a născut la Craiova, în 1854, într-o familie de actori de seamă ai teatrului din Craiova şi a  debutat în teatru în 1872 cu un rol de „travesti” în melodrama „Acum 16 ani…”, jucând apoi pe scenele teatrelor din Bucureşti, Iaşi şi ale numeroaselor alte oraşe din ţară. A obţinut o bursă de studiu la Paris în 1880, unde, împreună cu Grigore Manolescu a luat lecţii de la cei mai mari artişti francezi ai vremii: Edmond Got, Louis-Arsène Delaunay, Francois Régnier. A dorit să se perfecţioneze continuu, inspirându-se şi luând lecţii şi de la marea actriţă Ellen Terry la Londra, impresionând profesorii prin sensibilitate, capacitatea de interpretare, dicţie, stăruinţa şi puterea de muncă. Pe scenele teatrelor naţionale din Bucureşti şi Iaşi a jucat mai ales în piese ale autorilor francezi şi englezi şi în primele piese de teatru româneşti de inspiraţie originală în versuri, ”Despot vodă” şi ”Fântâna Blanduziei” care l-au avut ca autor pe Vasile Alecsandri.
În cei peste 30 de ani de carieră, a jucat mai bine de 340 de roluri în peste 300 piese, interpretând cu un talent extraordinar toate genurile de roluri din: comedie, melodramă, tragedie, precum şi în vodeviluri, piese la modă în aceea perioadă. A jucat alături de mari artişti ai teatrului românesc: Grigore Manolescu, Matei Millo, Frosa Sarandy, Mihail Pascaly, Anica Popescu, Petre Liciu, Constantin Nottara, Agatha Bârsescu, Petre Sturza, etc. Din multitudinea de roluri create pe scenele teatrelor unde a jucat, amintim că a fost vestală în ”Roma învinsă”, apoi Ana în ”Familia Danicheff”, Alma în ”Onoarea”, Marion în ”Marion Delorme”, Elisa în ”Neruşinaţi”, Valentina în ”Crimă celebră” etc. Renumite au fost şi interpretările actriţei în rolurile: Actea în piesa ”Nerone”, Francina în”Françillon”, Eboni în”Don Carlos”, Anna Damby în”Kean”, Dorina în”Tartuffe” sau Rosalia în”Moartea civilă”, etc. A pus în valoare marile roluri shakespeariene jucate pe scenele româneşti, cel al Julietei în “Romeo şi Julieta”, al Ofeliei în ”Hamlet”, al Desdemonei în “Othello”, al Catarinei în”Femeia îndărătnică” sau al Lady Macbeth în “Macbeth”. A interpretat pentru prima dată a personaje din piesele lui Caragiale: Zoe din “O scrisoare pierdută” şi Anca din ”Năpasta”, precum şi rolul Getta din piesa ”Fântâna Blanduziei” de V. Alecsandri. 
Aristizza Romanescu a organizat în iunie 1891, alături de o trupă de actori condusă de Gr. Manolescu, primul turneu de teatru peste hotare la Viena, la ”Karl”-Theater, cu spectacole susţinute în limba română, experiment unic în istoria teatrului românesc de la sfârşitul secolului trecut. Succesul artistic al marilor actori în piesele ”Hamlet”, ”Romeo şi Julieta”, ”Mândrie şi amor”, ”Nerone” a fost bine primit de criticii de presă, dar nu a avut şi un succes financiar pe măsură, turneul acumulând numeroase datorii. 
Ca profesoară de declamaţie din 1893 la Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune din Bucureşti, împreună cu Ştefan Vellescu şi Constantin Nottara, a format generaţii întregi de actori, personalităţi care au intrat în  istoria teatrului românesc prin rolurile interpretate, amintind pe: Maria Ventura, Maria Filotti, Lucia Sturdza-Bulandra, Maria Giurgea sau Marioara Voiculescu.
Aristizza Romanescu a fost decorată cu medalia ”Bene-Merenti clasa I” în 1899 pentru încununarea unei activităţi de 20 ani de ”carieră adevărat artistică”. Gh. Ionescu-Gion spunea într-un articol din ziarul „Epoca” că marea actriţă merita această decoraţie pentru ”cel mai frumos talent natural pe care vre-o dată o femeie de teatru l-a primit de la Dumnezeu” precum şi ”pentru patima nestinsă, covârşitoare, nemărginită, cu care, mai presus decât orice alt, a iubit teatrul şi cariera ei artistică”. 
În anul 1903, marea actriţă s-a retras din teatru, având loc o reprezentaţie de retragere la 14 februarie pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti. A activat, însă, în continuare, ca profesoară, la Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică până în 1914. A mai apărut rar pe scenă, datorită stării de sănătate şubrede, la câteva evenimente. În 1912, artista a jucat rolul unei surori de caritate în primul film românesc mut intitulat “Independenţa României”, alături de Olimpia Bârsan, Sonia Cluceru, Agepsina Macri, Ecaterina Zimniceanu etc, film care aducea pe ecrane reconstituirea cinematografică a războiului româno-ruso-turc din 1877-1878, al cuceririi independenţei României.
Actriţă de o sensibilitate aparte, cu o desăvârşită plastică a mişcării, ctitor al teatrului românesc, a fost una dintre figurile remarcabile ale scenei româneşti de la sfârşitul secolului trecut, de numele căreia se leagă o întreaga epocă de renaştere a scenei naţionale: „epoca Romaneascăi", după cum sublinia Mircea Mancaş într-o monografie dedicată artistei din 1959.
Aristizza Romanescu a luptat pentru respectul profesiei de actor în societatea românească şi recunoaşterea funcţiei sociale a teatrului. V. Bilciurescu, într-un articol dedicat actriţei în 1929, aminteşte cuvintele ei: „a fi actor înseamnă a fi sclav; să n-ai odihnă, să n-ai sărbătoare, să n-ai copil, să n-ai nici o afecţiune, să n-ai inimă. Până la moarte! Lucrul cel mai de plâns e mizeria sfâşietoare a comedianului, care nu trăieşte decât pentru alţii.”


inapoi

cataloage/baze de date

 
 

Instrumente pentru Editori

 
 

Biblioteca Naţională Digitală

 
 

Programul bibliotecii

 
Între 1 și 19 august 2018, Biblioteca Naţională  va fi închisă publicului.
Programul va fi reluat începând cu  ziua de luni, 20 august.

Înscrieri cititori:
Luni, Miercuri, Vineri : 10.00 – 17.45
Marţi, Joi : 12.00 – 19.45

Îndrumare şi săli de lectură colecții curente:
Luni, Miercuri, Vineri : 10.00 – 18.00
Marţi, Joi : 12.00 – 20.00

Săli de lectură colecții speciale:
►Sala „Alexandre Saint Georges” (bibliofilie, manuscrise, fotografii, arhivă istorică etc.), etajul V: marţi – joi, între orele 10.00 – 18.00.

Sala audio-video „George Enescu” este închisă temporar, începând cu 5 iunie 2018. Documentele muzicale de colecţii speciale pot fi consultate la sala „Alexandre Saint Georges", etajul V:  marţi – joi, între orele 10.00 – 18.00.

*Sala American Corner este închisă temporar, începând cu 5 martie 2018.
*În perioada 23 mai 2018 - 1 septembrie 2018, cabinetul de manuscrise va fi închis pentru public.

Marți, Miercuri, Joi: 13.00 - 15.30

Accesul cititorilor în spațiile deschise:
Luni, miercuri, vineri: 08.00 – 18.00
Marţi, joi: 08.00 – 20.00
Sîmbătă: 09.00 – 17.00 

Centrul Național ISBN-ISSN-CIP - relații cu publicul prin telefon:
Luni - vineri: 12.00 - 16.00
 

Sunetul paginilor

 
 

CASIDRO

 
 

Voluntar la Biblioteca Naţională

 
Programul Voluntar la Biblioteca Naţională” vă oferă oportunitatea de a juca un rol activ în activitatea și promovarea Bibliotecii.
 

legături

 
 

proiecte europene

 
The European Library
Căutare în 47 de biblioteci naţionale europene!



Europeana – Biblioteca digitală, muzeu şi arhivă
www.europeana.eu

Manuscriptorium – portalul manuscriselor europene
www.manuscriptorium.com
 
 
 
 
Copyright © 2018 Biblioteca Naţională a României