caută:   
 
 

expoziţii virtuale

 

Îmbinarea simfonismului cu expresivitatea în muzica de balet a lui P. I. Ceaikovski: 180 de ani de la naşterea compozitorului
14 aprilie 2020

Cu ocazia împlinirii a 180 de ani de la naşterea compozitorului Piotr Ilici Ceaikovski, Biblioteca Naţională a României organizează expoziţia virtuală Îmbinarea simfonismului cu expresivitatea în muzica de balet a lui P. I. Ceaikovski, în care vor fi expuse partituri şi fotografii din colecţiile bibliotecii.
 
În colecţia de partituri regăsim  o ediţie Eulemburg a suitei pentru orchestră simfonică din baletul Spărgătorul de nuci, cu prefaţa muzicologului Dr. Max Unger, sau suita de dansuri pentru orchestră de salon din baletul cu acelaşi titlu care aparţine Colecţiei SCHOTT‘s Domesticum, unde pianistul are și rol de dirijor; partitura generală, ediţie de buzunar (Hawkes Pocket Scores) a suitei pentru orchestră din baletul Lacul lebedelor, sau prelucrarea pentru acordeon a dansului lebedelor mici; partitura generală editată în 1947  a Simfoniei Manfred, după poemul dramatic al lui Byron, care conţine  un rezumat al acestuia în limba rusă şi traducerea în franceză; fantezia Francesca da Rimini pentru orchestră după Dante are pe pagina de titlu Ex libris George Georgescu, dar şi versuri din Infernul - cercul V; aranjamentele pentru pian realizate de muzicienii maghiari Bihari János şi Lávotta Jáno, care cuprind teme din baletul Frumoasa din pădurea adormită şi alte balete celebre, fiind adunate în volumul Balletalbum; o altă partitură valoroasă este cea a Nocturnei pentru pian, apărută în 1892, fiind un aranjament ce aparţine compozitorului şi dirijorului Leopold Weninger; partitura operei Mazapa, editată în 1947, are portretul compozitorului, dar şi  pe cel al lui Aleksandr Sergejevich Pushkin, libretul operei fiind inspirat din poemul narativ Poltava, scris de acesta din urmă. 
Fotografia - un portret bust din 1887 - aparţine lui Constantin Shapiro, iar numele compozitorului este scris de mână pe verso, în grafie chirilică, cu cerneală violet.

Înregistrările audio-video din colecţiile Bibliotecii Naţionale sunt la fel de valoroase ca partiturile, prezentând balerini celebri precum: Rudolf Nureyev, Maya Plisetskaya, Alina Cojocaru, Alexander Bogatirev, Larissa Lezhnina,  Federico Bonelli şi alţii, care creează adevărate "spectacole magice de balet" prin  interpretări de excepţie, ale unor pagini muzicale desăvârşite, alături de  mari orchestre ale lumii  şi dirijorii acestora - Boston Symphony Orchestra (Seiji Ozawa), The Philadelphia Orchestra (Eugene Ormandy), Wiener Symphoniker (John Lanchbery), Bolshoi State Academic Theatre Orchestra (Algis Zhuraitis), The Orchestra of the Royal Opera House, Covent Garden (Valeriy Ovsyanikov), Münchner Philharmoniker (Sergiu Celibidache).

***

Baletul a inspirat dintotdeauna oamenii, identificandu-se uneori cu personajele și învăţând prin balet exprimarea trăirilor interioare şi a gândurilor prin limbajul trupului. Baletul, ca orice alt spectacol, alături de teatru, operă şi film, este în strânsă legatură cu termenul de catharsis.
Baletul a cunoscut o puternică ascensiune începând cu secolul al XVI-lea, când Ludovic al XIV-lea înfiinţa Academia Regală de Dans care, alături de Opera din Paris condusă de Jean Baptiste Lully, punea bazele reprezentaţiilor de scenă cunoscute de noi în prezent.

Când, în a doua jumătate a sec. al XIX-lea, apărea în conştiinţa compozitorilor ruşi nevoia de distanţare faţă de filonul clasico-romantic, prin ideea autenticităţii şi originalităţii dată de specificitatea naţională de sorginte folclorică modală, se cristaliza o nouă mişcare muzicală de mare însemnătate, ale cărei baze au fost puse de Mihail Ivanovici Glinka şi Alexander Sergeyevich Dargomyzhsky. Acest sens al modernităţii a fost preluat şi continuat de muzicienii ruşi din a doua jumătate a sec. al XIX-lea, ale căror creaţii se leagă de mişcarea de eliberare feudală (abolirea iobăgiei în 1861), de afirmare naţională şi internaţională.

Puternica înflorire a artelor şi noua conjunctură istorică au favorizat înfiinţarea unor instituţii muzicale cu profil artistic şi didactic, menite să contribuie la dinamizarea vieţii muzicale şi să asigure formarea de viitori muzicieni, consacrând în lumea muzicală mari personalităţi creatoare, printre care şi Piotr Ilici Ceaikovski.

Odată cu baletul  Lacul Lebedelor, începe colaborarea dintre Ceaikovski şi cel care este denumit “părintele baletului clasic”, Marius Petipa, ducând la naşterea baletului modern, dar şi la crearea unei adevărate şcoli coregrafice, ce va cunoaşte o puternică ascensiune în primele decenii ale secolului XX. Coregrafului Marius Petipa îi revine meritul de a fi scos baletul de la curte, oferindu-l marelui public într-o concepţie dramatică, realizând compoziţii coregrafice emoţionante prin expresia plastică şi forţa de sugestie. În colaborarea sa cu Ceaikovski a fost reevaluată arta dansului rus, compozitorul depăşind prin muzica sa epoca baletului clasic şi romantic, dând o mare însemnătate rolului expresiv al muzicii, concepută simfonic. Simfonizarea muzicii se impunea ca necesară în noua concepţie a baletului ca spectacol. 

În zilele noastre, putem urmări coregrafii spectaculoase pe muzica lui Ceaikovski la majoritatea Teatrelor de Operă şi Balet din lume, în special în cele care fac parte din elita baletului mondial: Baletul Operei din Paris,  Baletul Bolshoi,  The Royal Ballet din Londra, New York City Ballet şi, nu în ultimul rând, Baletul Regal Danez. Ceaikovski a compus  simfonii, suite, uverturi, uverturi-fantezii, poeme simfonice, muzica acestora putând fi oricând sursă de inspiraţie pentru coregrafii actuali. 

În aria simfonismului rus, Ceaikovski realizează împliniri de excepţie, acesta fiind un compozitor orientat în mod intenţionat spre programatism, conferindu-i sensuri noi, însă disimulat, tinzând spre obiectivitatea adevărată a trăirilor sale subiective. 

***

Lacul lebedelor  - subiect 

Prinţul Siegfried îşi sărbătoreşte majoratul, fiind anunţat de către prinţesa mamă că a doua zi după bal va trebui să-şi aleagă logodnica. Un stol de lebede albe care trece în zbor îi sugerează prinţului ideea unei vânători. Astfel că noaptea merge la lacul lebedelor unde află că acestea sunt de fapt fete vrăjite de geniul răului. Odetta, lebăda-prinţesă, îi destăinuie secretul. Numai puterea dragostei curate poate să-l învingă pe vrăjitor. La balul organizat pentru a-şi alege logodnica sosesc noi oaspeţi, printre care şi Rotbart cu fiica sa Odillia, a cărei asemănare cu Odetta îl determina pe Siegfried să o aleagă. Dar apariţia lebedei albe îi arată greşeala făcută. În zadar pe malul lacului lebedelor Siegfried imploră iertarea, vraja nu mai poate fi dezlegată, astfel că se hotărăște să o urmeze pe Odetta, aruncându-se în valurile stărnite de furtună, după care se aşterne liniştea pe lac, văzându-se din nou stolul lebedelor albe. 

Frumoasa din Pădurea Adormită – subiect

La naşterea prinţesei Aurora, toate zânele bune vin pentru a-şi aduce darurile. Una singură a fost uitată, Karabos, care apare aruncând asupra copilei blestemul de a muri în culmea frumuseţii. Înţepându-se cu un fus oferit de o bătrână, Aurora moare, dar zâna Sireni transformă moartea într-un somn adânc, ce cuprinde întreaga împărăţie. După o sută de ani, prin împrejurimi apare prinţul Désiré, căruia zâna Sireni îi evocă chipul Aurorei, conducându-l în împărăţia adormită. Îndrăgostit de Aurora, prinţul o sărută, readucând la viaţă întreaga împărăţie, după care urmează nunta celor doi tineri.

Spărgătorul de nuci - subiect 

În casa preşedintelui Silberhaus s-au strâns copiii în jurul pomului de iarnă. Intră consilierul Drosselmeyer aducând mai multe păpuşi  mecanice și dăruind Mariei, fetiţa gazdei, un Spărgător de nuci. Stricat din răutate de ceilalţi copii, Spărgătorul de nuci este îngrijit de fetiţă,  după care se culcă cu toţii. Maria nu poate dormi şi se duce la  Spărgătorul de nuci. Deodată, din toate colţurile, apar şoareci. Se întâmplă însă o minune; toate lucrurile prind viaţă şi pornesc lupta împotriva şoarecilor. Sunt răpuşi soldaţii de turtă dulce, lupta fiind continuată de Spărgătorul de nuci şi soldaţii de plumb. În momentul în care împăratul şoarecilor este pe punctul de a învinge, Maria îşi scoate papucul, lovindu-l, astfel că şoarecii sunt învinşi şi Spărgătorul de nuci se transformă într-un prinţ frumos care, drept recompensă că l-a salvat, o duce în ţara minunilor. În împărăţia dulciurilor şi a bunătăţilor, Maria este slăvită pentru fapta ei, organizându-se o serbare la care dansează tot felul de dulciuri şi bunătăţi. 




inapoi

cataloage/baze de date

 
 

BIBLIOstand

 
Program
Luni-Vineri: 11.00-15.00
 

Biblioteca Naţională Digitală

 
 


Digitizări recente
 Browser recomandat
Internet Explorer
 

Programul bibliotecii

 
Spații deschise (parter, mezanin, et. 1-3):
luni - vineri: 08:00-20:00; 
sâmbătă: 09:00-18:00.

Birou Înscrieri
luni - joi: 10:00-18:00; 
vineri: 10:00-17:00.

Sălile de lectură sunt închise pe perioada stării de alertă.

Săli de lectură (et. I) 
► Sala de Științe filologice „Mihai Eminescu”
► Sala de Științe Economice „Virgil Madgearu”
► Sala de Științe Juridice „Mircea Djuvara”;
► Sala de copii și tineret „Ionel Teodoreanu”;
►Centrul de Resurse și Informare „American Corner București”.
luni, miercuri, vineri: 10:00-18:00; 
marți, joi: 12:00-20:00.

Sala de lectură „Alexandre Saint-Georges” de la Colecții Speciale (et. V):
luni - vineri: 10:00-18:00.

Ludoteca „Apolodor din Labrador” (mezanin):
luni-vineri:  10.00-13.00 și 16.00-18.00.
 

Instrumente pentru editori

 
 

CASIDRO

 
 

Voluntar la Biblioteca Naţională

 
Programul Voluntar la Biblioteca Naţională” vă oferă oportunitatea de a juca un rol activ în activitatea și promovarea Bibliotecii.
 

legături

 
 

proiecte europene

 
The European Library
Căutare în 47 de biblioteci naţionale europene!




Europeana – Biblioteca digitală, muzeu şi arhivă
www.europeana.eu

Manuscriptorium – portalul manuscriselor europene
www.manuscriptorium.com
 
 
 
 
Copyright © 2020 Biblioteca Naţională a României