caută:   
 
 

evenimente culturale

 

România în Primul Război Mondial (1916-1918): Pe drumul spre Marea Unire. Expoziție
11 decembrie 2018

În perioada 11 decembrie 2018 – 11 decembrie 2019, Biblioteca Națională a României propune publicului expoziția România în Primul Război Mondial (1916-1918). Pe drumul spre Marea Unire (spațiile Dealul Spirii, Fântâna cu Zodiac, Puțul cu apă rece, Podu’ Vechi – mezanin), care prezintă o selecție generoasă de documente inedite sau mai puțin cunoscute, păstrate în Colecțiile Speciale (fotografii, documente de arhivă, ziare, hărţi, partituri). Curator: Elena Cojuhari.

Cu ocazia vernisajului, care va avea loc marți, 11 decembrie 2018, de la ora 13:00, vor conferenția istoricii: Liviu Țăranu – Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Alina Pavelescu – Arhivele Naționale, Constantin Corneanu – Muzeul Național al Pompierilor din București și Elena Cojuhari – Biblioteca Națională.

Intrarea este liberă.


Expoziția România în Primul Război Mondial (1916-1918). Pe drumul spre Marea Unire este realizată în cadrul Programului Național Aniversarea Centenarului Marii Uniri, 1918-2018, susținut și finanțat de Guvernul României, prin intermediul Ministerului Culturii și Identității Naționale.

În data de 26 noiembrie 2018, în cadrul ediției a XXI-a a Zilelor Bibliotecii Naționale a României, desfășurate sub genericul 1 decembrie 1918 sau împlinirea „visului de o mie de ani al poporului român”. Ipostaze și chipuri din Războiul Reîntregirii, a fost lansat albumul România în Primul Război Mondial – 1916-1918, realizat de un colectiv de cercetători din cadrul Serviciului Colecții Speciale – Biblioteca Națională (Elena Cojuhari – coordonatorul volumului, Adriana Dumitran, Mihaela Manolache, Raluca Bucinschi, Olimpia Vulcu), proiect de asemenea susținut și finanțat în cadrul Programului Național Aniversarea Centenarului Marii Uniri, 1918-2018.


► 1916 
Ocupând un loc important în economia participării României la Războiul de Reîntregire, 1916 a fost un an al marilor speranţe, fiind soldat însă cu înfrângeri şi dezamăgiri, cu pierderi masive de teritoriu (aproape două treimi), cu o perspectivă sumbră asupra Regatului României. Documentele prezente în expoziție vorbesc despre evenimentele desfăşurate între lunile august (momentul intrării României în război, ca parte a Coaliţiei Anti-Germane – Antanta) şi noiembrie (pierderea bătăliei pentru Bucureşti, ocuparea Capitalei de trupele germane, retragerea autorităţilor române la Iaşi, unde se vor pune bazele marilor victorii din 1917, cu sprijinul esențial al Misiunii Militare Franceze). 
Documentele selectate din Colecțiile Speciale sunt variate: foi volante conţinând comunicate ale Marelui Cartier General Român, ale prefecturilor și poliţiei locale (comunicate prin care populaţia era informată asupra situaţiei de pe front); ordine de mobilizare şi de operaţiuni militare; articole din Epoca, Almanahul ziarului „Universul”, Albina. Revistă enciclopedică populară, Stampa; fotografii reprezentându-i pe cei din conducerea Comandamentului Aliat Româno-Franco-Rus (Regele Ferdinand, generalii Constantin Prezan, Mihail Aleksandrovici Beliaeff, Henri Berthelot); imagini cu generalii-eroi Ioan Dragalina şi David Praporgescu; fotografii despre viaţa de zi cu zi a trupelor române şi aliate, dar şi a trupelor de ocupaţie; hărţi şi crochiuri cu amplasarea unităţilor militare.

► 1917 
1917 rămâne în memoria colectivă drept un an al tragediei și sacrificiului, dar și al gloriei, al unei extraordinare solidarităţi umane. După înfrângerile dureroase din 1916, odată reorganizată armata în refugiul din Moldova, România obţine, în lunile iulie-septembrie 1917, marile victorii de la Mărăşti, Mărăşeşti și Oituz, cunoscute ca Ofensiva Kerensky şi Bătălia Moldovei. Purtată din iniţiativa şefului Guvernului Rus, între 1-19 iulie 1917, moment în care trupele române erau victorioase, Ofensiva Kerensky se încheie brusc, din decizia şefului statului aliat. Bătălia Moldovei (6 august – 12 septembrie 1917), iniţiată de partea germană, a avut ca scop anihilarea liniei de apărare (partea de nord a Moldovei) şi scoaterea României din război; bătălia s-a încheiat cu extrem de sângeroasele lupte desfăşurate pe segmentul Cireşoaia-Coşna, linia de apărare a Moldovei fiind însă menţinută. În timpul bătăliei de la Mărăşeşti, e lansată lozinca „Pe aici nu se trece!”. Tot atunci piere, alături de mulţi confraţi de arme, Ecaterina Teodoroiu, „Eroina de la Jiu”. Jertfa de sânge a poporului român avea să fie umbrită de defecţiunea rusă, prin izbucnirea Revoluţiei în februarie 1917, defecţiunea ajungând la apogeu în noiembrie, când bolşevicii preiau puterea. Rusia nu-şi va mai respecta angajamentele, noul guvern dorind încheierea grabnică a unei păci cu partea germană. În 26 noiembrie/9 decembrie 1917, Guvernul Român, alături de Guvernul Rus, semnează, cu reprezentanţii Triplei Alianţe, Armistiţiul de la Focşani, care va face posibilă, din păcate, încheierea Păcii de la Bucureşti, în 24 aprilie/7 mai 1918.
Au fost selectate din Colecțiile Speciale ale Bibliotecii Naționale o serie de fotografii (realizate de Serviciul Fotografic al Armatei, însărcinat şi autorizat de Marele Cartier General să documenteze vizual campania armatei române – fotografii care surprind acţiunile de luptă, vicisitudinile vieţii de combatant; fotografii care compun un portret colectiv al soldatului-ţăran loial țării; despre viaţa cotidiană din teritoriile ocupate; activităţile autorităţilor germane, vizita Împăratului Wilhelm al II-lea, în septembrie 1917 – realizate de studiourile Bild-und-Film-Amt Berlin; fotografii publicate de presa ilustrată germană de la Bucureşti), documente de arhivă  (telegrame între Marele Cartier General Român și Legaţia României la Sankt Petersburg, Marele Cartier General Rus şi Interaliat; rapoarte privind situaţia prizonierilor şi a populaţiei civile aflate sub ocupaţie germană; articole din Convenţia încheiată între Guvernul Român şi Puterile Aliate; articole din Monitorul Oficial publicat la Iaşi, precum și din Gazeta Bucureştilor, publicată pe teritoriul aflat sub ocupație).

► 1918 
În 1918, anul Marii Uniri, rezultat direct al Războiului de Reîntregire, purtat cu multe sacrificii umane și materiale, România parcurge mai multe etape. Marea Unire s-a realizat prin exprimarea democratică a voinţei populare, în conformitate cu Dreptul popoarelor la autodeterminare, definit de preşedintele SUA, Woodrow Wilson. Acest document a fundamentat lupta pentru unitatea naţională, politică şi teritorială a poporului român, exercitat în conformitate cu străvechea tradiţie pământeană a convocării Marii Adunări, cu exprimarea liberă, plebiscitară, a voinţei locuitorilor fiecărei provincii. Semnată în 24 aprilie/7 mai 1918, Pacea de la Bucureşti a avut un efect dramatic asupra statului român, asupra populaţiei rămase în teritoriul ocupat de germani şi de aliaţii lor. Regele Ferdinand nu a ratificat însă Tratatul de pace, aşteptând contraofensiva aliată. Aceasta se va produce, într-adevăr, în toamna lui 1918, schimbând echilibrul de forţe şi permițând recucerirea teritoriilor pierdute. Prima provincie care a decis Unirea cu Ţara, în 27 martie/9 aprilie 1918, prin votul majoritar dat de Sfatul Ţării, a fost Basarabia. Exemplu său va fi urmat de Bucovina, în 28 noiembrie 1918. La Alba Iulia, în 1 decembrie 1918, prin votul dat de Marele Sfat Naţional, se încheia procesul de proclamare a unificării provinciilor istorice româneşti, cei 250 de membri ai înaltului for al Marii Adunări votând Rezoluţia de Unire a „Naţiunii Române din Ungaria, Banat şi Transilvania”. Semnatarii Actului de Unire au adus atunci omagiu celor care au făcut posibilă suprema realizare, textul rezoluţiei arătând că aceștia „şi-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru, murind pentru libertatea şi unitatea naţiunii române”. În 27 decembrie 1918, cu prilejul înmânării solemne a Actului Unirii, Vasile Goldiş avea să se adreseze astfel Regelui Ferdinand: „Prin această unire s-a înfăptuit visul de o mie de ani al neamului românesc: unirea într-un Stat a tuturor românilor”. Actul din 1 decembrie 1918 a fost recunoscut și de minorităţile naţionale, începând cu saşii – la Adunarea de la Mediaş, din 8 ianuarie 1919, urmați de evrei – ianuarie 1919, de şvabi – la Adunarea de la Timişoara, din 10 august 1919 și de maghiari. În data de 30 decembrie 1919, minorităţile naţionale, prin reprezentanţii legali, au depus în Parlament o declaraţie solemnă de fidelitate faţă de statul român. Procesul de unificare a celor trei mari provincii româneşti va continua în anii următori, la nivel legislativ, financiar, electoral, funciar etc. Alte teritorii locuite de grupuri mari de români vor rămâne însă pe mai departe în afara graniţelor ţării.



inapoi

cataloage/baze de date

 
 

Instrumente pentru Editori

 
 

Biblioteca Naţională Digitală

 
 

Programul bibliotecii

 
În timpul sărbătorilor legale, între 26 aprilie și 1 mai 2019, Biblioteca Națională este închisă pentru public.

În intervalele 22-25 aprilie și 2-3 mai este deschisă Sala de Științe Filologice „Mihai Eminescu” (etajul I).
Sala „Alexandre Saint-Georges” (Colecții Speciale, etajul V)  și Centrul de Resurse și Informare American Corner (etajul I) vor fi deschise în perioada 22-25 aprilie. 

Înscrieri cititori:
Luni, Miercuri, Vineri : 10.00 – 17.45
Marţi, Joi : 12.00 – 19.45

Accesul cititorilor în spațiile deschise:
Luni, miercuri, vineri: 08.00 – 18.00
Marţi, joi: 08.00 – 20.00
Sâmbătă: 09.00 – 17.00 

Îndrumare şi săli de lectură colecții curente (inclusiv American Corner):
Luni, Miercuri, Vineri : 10.00 – 18.00
Marţi, Joi : 12.00 – 20.00

Săli de lectură colecții speciale:
►Sala „Alexandre Saint Georges” (bibliofilie, manuscrise, fotografii, arhivă istorică etc.), etajul V: marţi – joi, între orele 10.00 – 18.00.

Sala audio-video „George Enescu” este închisă temporar, începând cu 5 iunie 2018. Documentele muzicale de colecţii speciale pot fi consultate la sala „Alexandre Saint Georges", etajul V:  marţi – joi, între orele 10.00 – 18.00.

Marți, Miercuri, Joi: 10.00 - 12.30

Centrul Național ISBN-ISSN-CIP - relații cu publicul prin telefon:
Luni - vineri: 12.00 - 16.00
 

Sunetul paginilor

 
 

CASIDRO

 
 

Voluntar la Biblioteca Naţională

 
Programul Voluntar la Biblioteca Naţională” vă oferă oportunitatea de a juca un rol activ în activitatea și promovarea Bibliotecii.
 

legături

 
 

proiecte europene

 
The European Library
Căutare în 47 de biblioteci naţionale europene!



Europeana – Biblioteca digitală, muzeu şi arhivă
www.europeana.eu

Manuscriptorium – portalul manuscriselor europene
www.manuscriptorium.com
 
 
 
 
Copyright © 2019 Biblioteca Naţională a României