Fascinația vizualului : manuscrise și desene ale pictorului Nicolae Tonitza în Colecțiile Speciale ale Bibliotecii Naţionale a României / Cristina Marinescu ; concepţie grafică: Constantin Popovici. – București : Editura Bibliotecii Naționale a României, 2019. – 139 p. : il. color ; 20 cm.
Introducere în lb. română și engleză.
ISBN 978-973-8366-47-3 ; Preț: 34 lei.
Trăim într-o epocă în care vizualul deţine preeminenţa şi, în acest context, opera marilor artiști plastici ne învăţă să privim, ca modalitate de apreciere a lumii din jur. Titlul albumului de față oglindește tocmai această idee.
Desenele din albumul Fascinaţia vizualului: manuscrise și desene ale pictorului Nicolae Tonitza în Colecțiile Speciale ale Bibliotecii Naționale a României nu sunt spectaculoase din punct de vedere coloristic. Se vede în ele, în schimb, mâna marelui maestru, Tonitza fiind considerat de mulţi cel de-al doilea mare pictor român, după Nicolae Grigorescu.
Temele abordate sunt variate, de la portrete de copii, la nuduri şi de la scena unui botez, la personaj dormind. Multe dintre desene şi schiţe nu sunt datate, dar se observă, după stilul și maniera de execuție, că aparţin unor etape diferite ale creaţiei artistului.
La sfârşitul albumului, sunt redate, de asemenea, cinci manuscrise ale lui Tonitza (atât ca imagine, cât şi în transcriere, pentru uşurinţa lecturii). Două dintre ele reprezintă piese de corespondenţă – o scrisoare către socialistul Panait Muşoiu și o alta către Mişu Takorian, antreprenorul unor săli de expoziţie. Lor li se alătură o cronică plastică referitoare la marele sculptor Dimitrie Paciurea, precum și două texte pe teme mai generale, despre onestitatea intelectuală a artistului român şi despre educaţia artistică a copiilor.
Asemenea muzicii, artele plastice utilizează un limbaj universal. Creaţia lui Nicolae Tonitza se află la jumătatea distanţei dintre figurativ şi simbolic: prea precisă şi asemenea naturii pentru a putea fi un simbol „descărnat”, prea esenţializată pentru a fi o simplă copie a realităţii. Ea poate fi astfel admirată de persoane aparţinând oricăror tradiţii culturale şi este o dovadă a potenţialului creator românesc.
