home hartă site termeni şi condiţii înscriere cititori politica gdpr contact

evenimente culturale

Drumul de fier un simbol al modernității. Repere din istoria căilor ferate române (1869-1939) reflectate în colecțiile speciale ale Bibliotecii Naționale a României - expoziție virtuală

Anul 2021 marchează două momente aniversare: declararea anului de către Uniunea Europeană drept An european al căilor ferate şi împlinirea a 140 de ani de la realizarea de către inginerii români a liniei Buzău-Mărăşeşti.

Din 1830, anul în care inginerul englez Robert Stephenson a inaugurat prima linie de cale ferată pentru călători şi marfă între Manchester şi Liverpool, care utiliza locomotiva cu aburi ca mijloc de propulsie a vagoanelor, revoluția industrială a primit unul dintre cele mai puternice instrumente de dezvoltare, iar călătoria pe drumurile pe uscat a cunoscut o transformare radicală. Construcția de căi ferate a pus în mișcare capitaluri importante, care au conectat regiunile de exploatare a resurselor naturale cu zonele de prelucrare industrială şi cu porturile fluviale şi maritime. Calea ferată a fost un simbol al încrederii în puterea științei şi a progresului, al dezvoltării economice şi a comerțului, dar şi al conexiunilor între oameni şi idei, în acel secol XIX al naționalităților.

Primul ministru Dimitrie Ghica spunea în 19 octombrie 1869 cu ocazia deschiderii oficiale a liniei Bucureşti-Filaret - Giurgiu: ”Gradul de civilizație al unui popor se măsoară prin numărul kilometrilor căilor sale ferate”.

Expoziţia virtuală „Drumul de fier un simbol al modernității. Repere din istoria căilor ferate române (1869-1939) reflectate în colecțiile speciale ale Bibliotecii Naționale a României” propune o incursiune care urmărește din punct de vedere cronologic momentele definitorii ale istoriei și evoluției căilor ferate în România: începând cu anul 1869, odată cu construirea primei linii de cale ferată de la Bucureşti la Giurgiu, apoi cu anul 1881, când a fost deschisă linia Buzău-Focşani-Mărăşeşti, prima linie realizată integral de inginerii români, urmând inaugurarea în anul 1895 a Podului de la Cernavodă, creație impresionantă a corpului de ingineri români conduși de Anghel Saligny. Scurta descriere a reperelor istorice în dezvoltarea căilor ferate din perioada 1869-1939 prezintă câteva date biografice ale directorilor generali care au asigurat conducerea administrației de stat a căilor ferate române și cele mai importante obiective care au fost construite în timpul mandatului lor.

Perioada interbelică a fost marcată de eforturi de reconstrucție şi extindere a rețelei de cale ferată în România Mare, de uniformizare a tipurilor de ecartamente, diferite din cauza unei infrastructuri preluate de la sistemele feroviare din au făcut parte provinciile alipite după Marea Unire. Producerea materialului rulant în ţară a devenit o prioritate, astfel că, în 1926, Uzinele de Fier şi Domeniile Reșița au produs prima locomotivă cu abur pentru C.F.R. şi, din 1931, la ”Fabrica românească de mașini, ateliere de reparat locomotive și vagoane ing. N. Malaxa et comp.” s-au construit automotoare cu echipate cu motoare Diesel.

Gara de Nord din București, a cărei piatră de temelie a fost pusă de Domnitorul Carol I la 10 septembrie 1868 și inaugurată pe 13 septembrie 1872 cu numele de Gara Târgoviștei (păstrat până în 1884), a fost martora primirilor oficiale ale capetelor încoronate care ne vizitau țara, ale sosirilor și plecărilor numeroaselor oficialități românești și străine, ocazii pentru care a fost construit şi un salon oficial. Peronul Gării de Nord apărea adesea pe prima pagină a ziarelor în imaginile fotoreporterilor care aşteptau delegațiile de politicieni şi personalități, surprindeau călătorii obişnuiţi sau evenimentele din interiorul gării. Iosif Berman, pasionat călător cu trenul prin natura meseriei sale de fotoreporter, şi-a îndreptat obiectivul aparatului de fotografiat către tipologia pestriţă a călătorilor din trenurile personale, de la clasa a III-a, a gărilor de provincie aşa cum apăreau în foiletonul Trenul fantomă publicat în ziarul Dimineața din martie 1933, de scriitorul şi jurnalistul F. Brunea-Fox.

Reclamele din presă semnalau difuzarea în cinematografe a peliculei cu același nume, Trenul fantomă, realizat în 1933 în regia lui Jean Mihail, scenariul de Victor Eftimiu, singurul film vorbit în limba română la aceea vreme, având în distribuție pe Gheorghe Storin, Tony Bulandra și Lisette Verea.

Un ultim moment în prezentarea virtuală a istoriei căilor ferate române îl constituie marcarea desfășurării serbărilor din iunie 1939 dedicate jubileului de 70 de ani de la deschiderea primei linii de cale ferată construite în România în cadrul unui eveniment de amploare, Ceferiada, ocazie cu care s-au inaugurat stadionul din Giuleşti şi Muzeul C.F.R. și a fost pusă pietra de temelie a celui mai modern edificiu care să adăpostească administrația C.F.R. - Palatul Administrativ C.F.R.

Drumul de fier a creat un întreg univers în jurul său, de la tipologia umană cu personaje de neuitat, lucrători și călători deopotrivă, la calea în sine ce străbătea câmpiile și străpungea munții cu tuneluri îndrăznețe până la gară, loc fizic cu o prezență care a transformat înfățișarea orașelor, ca punct de trecere a trenurilor conduse de locomotive din ce în ce mai puternice şi loc simbolic al întâlnirilor și despărțirilor, al așteptărilor și regăsirilor, al fiorului plecărilor către alte orizonturi. Scriitori, poeți, dramaturgi, jurnaliști, memorialiști, creatori de film au prins în creațiile lor acest univers. Vasile Alecsandri a fost scriitorul căruia îi aparține prima lucrare dedicată căilor ferate în 1868, o ”comedie cu cântice într-un act”cu titlul Drumul de fier, o pledoarie în rândul publicului pentru beneficiile pe care le aducea calea ferată. Ion Luca Caragiale rămâne însă cel mai cunoscut condei care a portretizat într-o notă satirică, mușcătoare uneori, lumea gărilor românești, ce reflecta mentalitățile unei societăți în plin proces de adoptare a modernității: Dl. Goe …, Tren de plăcere, Bubico, 25 de minute…, C.F.R., Accelerat nr. 17, fiind doar câteva dintre cele mai cunoscute schițe ale sale. Presa cotidiană, revistele și presa de specialitate feroviară a vremii au găzduit pagini literare sau de memorialistică a unor jurnaliști și scriitori cunoscuți, care au avut ca subiect și drumul de fier.

Evoluţia şi dezvoltarea reţelei de căi ferate care a marcat viaţa economică, socială, politică şi culturală a României, de la venirea Domnitorului Carol I până la izbucnirea celui de-al doilea război mondial, este prezentată publicului prin intermediul ziarelor, revistelor de specialitate, fotografiilor, cărţilor poştale ilustrate, hărţilor, documentelor de arhivă, enciclopediilor şi cărţilor din colecţiile Bibliotecii Naţionale a României.

Curatorii expoziției: Mihaela Manolache și Adriana Dumitran - Serviciul Colecții Speciale, Biblioteca Națională a României

inapoi