caută:   
 
 

evenimente culturale

 

Un drum. Un destin. O poveste. Serbările Încoronării 15-17 octombrie 1922 în documentele de colecții speciale din Biblioteca Națională a României
14 octombrie 2022

În anul în care se celebrează centenarul Încoronării Suveranilor României Mari, Biblioteca Națională a României propune publicului expoziția cu titlul: ”Un drum. Un destin. O poveste. Serbările Încoronării 15-17 octombrie 1922 în documentele de colecții speciale din Biblioteca Națională a României”, o reconstituire vizuală a evenimentelor desfășurate cu ocazia Serbărilor Încoronării care au avut loc la Alba Iulia și București din perspectiva presei și a fotografiilor acelei perioade. 

Expoziția dedicată Serbărilor Încoronării din 15-17 octombrie 1922 urmărește din punct de vedere cronologic, desfășurarea evenimentelor celebrării Încoronării Regelui Ferdinand și Reginei Maria ca Regi ai României Mari. Din punct de vedere vizual, suntem purtați în această poveste prin intermediul unor colaje de articole din presa vremii şi de fotografii surprinse la fața locului.  
Biblioteca Națională a României deține în colecțiile ei speciale numeroase titluri de ziare care au prezentat în paginile lor articole și fotografii de presă de la Serbările Încoronării. Expoziția propune publicului o introducere în atmosfera celor trei zile de înălțătoare sărbătoare a încoronării Suveranilor României Mari, ce a reprezentat momentul solemn de confirmare a națiunii române şi al statutului ei de țară suverană și independentă. 

Expoziția este deschisă publicului în perioada 14 octombrie 2022 –  31 martie 2023 și poate fi vizitată în spațiul de la mezaninul Bibliotecii Naționale a României. Intrarea este liberă.


Despre toate momentele și evenimentele desfășurate în aceste trei zile de sărbătoare au scris pe larg ziare ca Adevérul, Dimineața, Albina, Epoca, Lupta, Neamul românesc, Lumina satelor, Universul, Viitorul  care au surprins în articolele publicate de trimișii lor speciali atmosfera trăită de miile de oameni care au participat la aceste serbări. 
Alături de articole din ziare, de ediții speciale și de prime pagini special dedicate acestui eveniment, care au demonstrat importanța acordată de presă Serbărilor Încoronării, au fost prezenți la fața locului numeroși fotografi care au surprins în cadrele realizate crâmpeie din atmosfera trăită deopotrivă de Regele Ferdinand și Regina Maria, cât și de toată lumea participantă la aceste manifestări. Ceremoniile Încoronării de la Alba Iulia şi Bucureşti au fost fotografiate de atelierele bucureștene, precum: Foto Royal, Foto Mandy, Fotoglob, Foto Tehnica, câștigătoare a licitației publice din data de 30 iunie 1922 lansată de Comisiunea pentru organizarea încoronării pentru darea în întreprindere a fotografierii serbărilor, prin editura Cartea Românească. Acestora li s-a adăugat prestigiosul atelier Julietta. Portretele oficiale ale Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria cu coroanele şi mantiile purtate la Încoronare au fost realizate la castelul Peleş, de atelierul sibian deţinut de fotografele Ida Guggenberger şi Jolan Mairovits, cu câteva zile înainte de ceremoniile de la Alba Iulia. La serbările din Bucureşti au putut fotografia şi alţi fotografi care primiseră autorizații de la Prefectura Poliţiei. Unul dintre aceștia a fost și Stelian Petrescu, cunoscut fotograf amator şi colaborator al Comisiunii Monumentelor Istorice care a imortalizat cortegiul istoric de la Arcul de Triumf până la Palatul Regal. 
Se remarcă la aceste serbări un element de noutate, prin aceea că s-a realizat cinematografierea evenimentului de către celebra casă Gaumont din Paris care pusese la dispoziție pentru acest eveniment cei mai de importanți regizori și operatori cu cele mai performante aparate pentru asigurarea unei reușite depline a filmărilor.  
Presa, foarte bine reprezentată la acest eveniment, a prezentat publicului de atunci, iar peste timp, și celui de acum, o serbare grandioasă, după modelul serbărilor de încoronare ale monarhiilor europene. Ținută vreme de trei zile, în două orașe, cu o organizare desfășurată pe aproape doi ani, a însemnat și o mobilizare a mii de oameni, veniți din toate colțurile țării la Alba Iulia și la București, dornici și entuziaști de a lua parte la acest important eveniment pentru poporul român.
După câteva încercări de propunere a unei date la care să fie organizate aceste serbări, se stabilește ziua de duminică, 15 octombrie 1922 ca zi de încoronare, iar locația desemnată pentru desfășurare nu fusese aleasă întâmplător, fiind stabilită la Alba Iulia, orașul Unirii de la 1 decembrie 1918 și cetatea în care la 27 mai 1600 se săvârșise unirea tuturor țărilor românești sub Voievodul Mihai Viteazul. Încoronarea ar fi trebuit să aibă loc în 28 septembrie 1921, cu un an mai devreme, dată ce corespundea zilei urcării pe tron a Regelui Ferdinand, dar acest lucru nu s-a realizat datorită disputelor dintre liderii partidelor politice. De altfel nici în ziua stabilită pentru Încoronare, liderii Partidului Naţional şi al Partidului Ţărănesc  nu au fost prezenți la eveniment.
Astfel, Comisia de organizare a Încoronării stabilește programul Serbărilor Încoronării pentru zilele de 15-17 octombrie 1922, cu locurile de desfășurare a manifestărilor la Alba Iulia și București. Pentru buna desfășurare a slujbei de încoronare s-a construit la Alba Iulia: Catedrala Încoronării, ridicată după planurile arhitecților V. Ștefănescu și P. Antonescu, iar la București, un Arc de triumf pe bd. Kiseleff, tot arh. P. Antonescu fiind cel care a conceput planurile acestuia. 
Manifestările desfășurate în ziua încoronării au fost larg prezentate în presă. Astfel, ziua a debutat cu slujba propriu zisă a Încoronării desfășurată în Catedrală, unde s-au sfințit coroanele și mantiile regale. Cel mai important eveniment a fost încoronarea Regelui cu coroana de oțel a Regilor României și a Reginei, cu coroana din aur special confecționată din aur românesc încrustată cu rubine, smaralde, ametist, turcoaz și opale și cu o greutate de 1,8 kg. Atât coroana, cât și mantia Reginei au fost realizate după modelul conceput de pictorul Costin Petrescu. Încoronarea s-a realizat sub baldachinul amplasat în curtea catedralei, la 40 m de clopotniță. Toate aceste momente au fost susținute de uralele și aclamațiile mulțimii care a dorit să ia parte la acest măreț eveniment, alături de sunetele clopotelor și bubuituri de tun. A urmat apoi semnarea împreună cu principele moștenitor și toți membrii guvernului, cu un toc de aur, a Actului de încoronare, redactat pe pergament de piele de vițel. Prima parte a evenimentelor s-a încheiat cu banchete în Sala Unirii, pentru familia regală și invitații săi, în sala teatrului I.L. Caragiale pentru parlamentari, ziariști, alți invitați. Lângă curtea Catedralei s-a dat un ospăț la care au luat parte peste treizeci de mii de oameni, fiecare dintre cei prezenți fiind tratați cu o strachină cu friptură și o ulcică cu vin, care le-au păstrat apoi ca amintire. Serbarea primei zile s-a încheiat cu o mare paradă militară a trupelor armatei române, la care au participat douăzeci și cinci de regimente, opt școli militare, optsprezece aeroplane, etc. Peste cincizeci de mii de ofițeri și soldați ai diferitelor arme au defilat alături de Regele Ferdinand I, îmbrăcat în uniformă de vânător de munte, purtând bastonul de mareșal, de Regina, în uniformă de colonel de roșiori, ambii pe cai albi, de prințul Carol în uniformă de general de vânători de munte și prințul Nicolae, locotenent de vânători, pe cai murgi. Împreună cu aceștia au defilat și mareșalul Foch, generalul Berthelot, reprezentanți ai caselor domnitoare precum și cei 120 de generali ai armatei noastre călări care au încheiat alaiul de defilare. 
La Serbările Încoronării au fost invitați să participe alături Suverani și familia regală, miniștri, foști miniștri, președinții celor două camere, politicieni, invitați ai corpului diplomatic și a peste douăzeci de misiuni străine, invitați speciali ai familiei regale. Îi amintim dintre aceștia pe Ducele de York (viitorul Rege Edward al IV-lea, tatăl Reginei Elisabeta a II-a), generalul Foch, și generalul Berthelot, alături de personalități ilustre din Franța, Anglia, Italia, Jugoslavia, Polonia și Cehoslovacia, etc. Pe lângă aceștia, au participat peste treizeci de mii de oameni, țărani însoțiți de preoți și învățători, studenți, etc care în ciuda vremii reci și mohorâte, au îndurat frigul și ploaia pentru a fi martorii unui astfel de moment solemn și înălțător. 
La București, prima zi de desfășurare a Serbărilor a debutat cu defilarea pe sub Arcul de triumf a cortegiului în frunte cu Regele Ferdinand pe un cal alb, pe traseul de la gara Mogoșoaia până spre Mitropolie fiind înșiruiți primari din toate județele țării îmbrăcați în costume populare. Alături de aceștia s-au aflat elevi și eleve ale școlilor din toată țara, reprezentanții diferitelor bresle rânduiți după organizațiile lor, membrii ai unor societăți culturale și profesionale, reprezentanți ai școlilor militare, alături de numeroase delegații venite din toate zonele țării. Ajunși la Mitropolie, familia regală și invitații au participat la o slujbă oficiată de Mitropolitul primat, Miron Cristea, după care toată lumea a servit un lunch. În continuarea programului serbărilor fixate pentru această zi, familia regală și invitații s-au îndreptat spre Universitate, punctul de desfășurare a defilării cortegiului istoric. Rând pe rând, au trecut prin fața invitaților la acest eveniment, grupe reprezentând epoca daco-romană, descălecătoarea, epoca lui Mircea cel Bătrân și Alexandru cel Bun, Mihai Viteazul, Matei Basarab și Vasile Lupu, etc.; carele alegorice: Independența simbolizată printr-o femeie înaripată și de jur împrejur, soldați în tranșee, carul reprezentând Unirea Principatelor, cu Cuza-Vodă în mijloc, fiind înconjurat de tineri și tinere jucând Hora Unirii, apoi carul reprezentând România liberă, printr-o țărancă ce ține tricolorul desfășurat, apoi carul înfățișând reduta Griviței, cu curcanii de la 1877. Cortegiul s-a încheiat cu carul alegoric tras de 4 cai, car de triumf roman, reprezentând reîntregirea neamului, care a grupat 4 femei simbolizând cele 4 ținuturi românești, alături de care ale tuturor ținuturilor românești: bucovineni, basarabeni, călăreți ardeleni, moldoveni, munteni, dobrogeni, fiecare grup purta steagul cu emblema provinciei respective: vulturul pentru Muntenia, zimbrul pentru grupul Moldovei, grupul Ardealului duce stema celor șapte cetăți, grupul Banatului duce leul și grupul Dobrogei duce delfinii. La sfârșit, au defilat cei zece mii de primari, pe județe, având în frunte placarda cu numele județului, fiind îmbrăcați în porturile pitorești specifice ținutului fiecăruia. Seara s-a încheiat cu numeroase banchete organizate atât la Palatul Regal, cât și la restaurantele mari din capitală, pentru numeroșii invitați ai misiunilor străine, date în cinstea Încoronării.
În ultima zi a Serbărilor Încoronării, Regele Ferdinand și Regina Maria, purtând coroanele și mantiile regale, s-au deplasat în parcul Carol, la Arenele romane, fiind însoțiți de regina Elisabeta a Greciei, regina Maria a Iugoslaviei, principesele Elena și Ileana, principesa Irina a Greciei, principele Carol, principele Nicolae, alături de mareșalul Foch, ducii de Genova și York și suitele. Aici s-au întâlnit cu primarii comunelor din țară, în numele cărora G. Corbescu a ținut o cuvântare. În curtea Arenelor romane au fost prezenți cei zece mii de primari, îmbrăcați în porturile pitorești specifice ținutului fiecăruia, care apoi au luat loc la masa organizată pentru ei cu acest prilej pe aleile Parcului Carol. Meniul a fost special dedicat acestui eveniment, iar fiecare mesean a luat spre amintire vasele și tacâmurile cu care s-a servit la acest ospăț. Suveranii însoțiți de miniștrii, misiunile străine, atașații militari au vizitat apoi Muzeul militar din Palatul Artelor. Seara, la Teatrul Național a avut loc o reprezentație de gală, unde a fost prezentată uvertura „Vasul Fantomă” de Wagner de către orchestra condusă de dirijorul C. Georgescu, directorul Operei, apoi actul al II-lea din opera „Vasul Fantomă”, urmată de opera ”Rapsodia Română” în interpretarea orchestrei dirijate de George Enescu. Spectacolul s-a încheiat cu un poem dramatic în versuri de Mircea Rădulescu intitulat „Legenda Coroanei”, o reconstituire a istoriei neamului românesc. 
Focurile de artificii, iluminațiile și retragerile cu torțe în București și în toate orașele din țară au marcat încheierea serilor în cele trei zile ale serbărilor încoronării.

O componentă a expoziției dedicate Serbărilor Încoronării este reprezentată de o selecție de fotografii, albume de fotografii, texte şi alte documente din Colecțiile Speciale care sunt prezentate în format digital, care completează expoziția dedicată evenimentelor desfășurate în octombrie 1922.

Curatori expoziție: Mihaela Manolache şi Adriana Dumitran, bibliotecari, Serviciul Colecții Speciale, Biblioteca Națională a României



inapoi

cataloage/baze de date

 
 

BIBLIOstand

 
Program
Luni-Vineri: 11.00-15.00
 

Biblioteca Naţională Digitală

 
 


Digitizări recente
 Browser recomandat
Internet Explorer
 

Programul bibliotecii

 
Spații libere pentru lectură
luni - vineri: 08:00-20:00
sâmbătă: 09:00-18:00

Birou Înscrieri
luni, miercuri, vineri: 10:00-17:50
marți, joi: 12:00-19:50

Săli de lectură deschise:

- Sala de științe filologice Mihai Eminescu (etaj I, Corp C): 
luni, miercuri, vineri : 10:00-17:50 / marți, joi : 12:00-19:50

- Sala de copii și tineret Ionel Teodoreanu (etaj I, corp A):
luni, miercuri, vineri: 10:00-17:50 / marți, joi : 12:00-19:50

- Centrul de Resurse și Informare American Corner București (etaj 1, corp E):
luni-vineri: 8:30-16:30 (inclusiv împrumut la domiciliu)

- Ludoteca Apolodor din Labrador (mezanin):
luni, miercuri, vineri: 11:00-13:00 / marți, joi : 12:00-14:00

- Sala multimedia George Enescu (etaj 1, corp E):
Programare la adresa multimedia@bibnat.ro

- Sala de presă Gr. Asachi (etaj 2, corp E):
Programare la adresa comunicarea.colectiilor@bibnat.ro.

- Sala de colecții speciale Alexandre Saint-Georges (etaj 5, corp A):
luni-vineri: 09:00-17:00
 

Instrumente pentru editori

 
 

CASIDRO

 
 

Voluntar la Biblioteca Naţională

 
Programul Voluntar la Biblioteca Naţională” vă oferă oportunitatea de a juca un rol activ în activitatea și promovarea Bibliotecii.
 

legături

 
 

proiecte europene

 
The European Library
Căutare în 47 de biblioteci naţionale europene!




Europeana – Biblioteca digitală, muzeu şi arhivă
www.europeana.eu

Manuscriptorium – portalul manuscriselor europene
www.manuscriptorium.com
 
 
 
 
Copyright © 2022 Biblioteca Naţională a României