caută:   
 
 

evenimente actuale

 
 
ARS SCRIBENDI ARTIFICIALITER : Capodopere din perioada de leagăn a tiparului
ARS SCRIBENDI ARTIFICIALITER : Capodopere din perioada de leagăn a tiparului

Loc: Expoziție virtuală

Data: din 17 decembrie 2020

 
Estetica romantică în miniaturile pentru pian ale lui Fryderyk Chopin
Estetica romantică în miniaturile pentru pian ale lui Fryderyk Chopin

Loc: Expoziție virtuală

Data: din 14 octombrie 2020

 
 
Îmbinarea simfonismului cu expresivitatea în muzica de balet a lui P. I. Ceaikovski: 180 de ani de la naşterea compozitorului
Îmbinarea simfonismului cu expresivitatea în muzica de balet a lui P. I. Ceaikovski: 180 de ani de la naşterea compozitorului

Loc: Expoziţie virtuală de partituri și fotografii din colecțiile BNaR, realizată cu ocazia împlinirii a 180 de ani de la naşterea compozitorului Piotr Ilici Ceaikovski.

Data: din 14 aprilie 2020

 
 
 

achiziţii recente

 
Horia C.MATEI, Silviu NEGUȚ, Ion NICOLAE. Enciclopedia statelor lumii
Horia C.MATEI, Silviu NEGUȚ, Ion NICOLAE. Enciclopedia statelor lumii / statistici mondiale: Adrian Kanovici. Ed. a 16-a. Bucureşti: Meronia, 2020. 864 p.: 398 hărţi, ilustrații color ale tuturor drapelelor și capitalelor statelor de pe glob.
09.10.2020
 
Mária PAKUCS-WILCOCKS. Sibiul veacului al XVI-lea: rânduirea unui oraş transilvănean
Mária PAKUCS-WILCOCKS. Sibiul veacului al XVI-lea: rânduirea unui oraş transilvănean / ilustraţia copertei: Radu Oltean, reconstituire a Pieței Huet din Sibiu la anul 1520. Bucureşti: Humanitas, 2018. XVI, 270 p.: facs., il. color. (Istorie. Societate & civilizaţie)
13.08.2020
 
Arhimandrit Paisie TEODORESCU. Reşedinţa Patriarhală. Istorie şi artă
Arhimandrit Paisie TEODORESCU. Reşedinţa Patriarhală. Istorie şi artă / cuv. înainte: Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Bucureşti: Editura Basilica, 2018. 542 p.: fotogr. color. (Cota V 24.387)
11.08.2020
 

expoziţie virtuală

 
Codex Aureus
Codex Aureus Cel mai faimos manuscris medieval occidental anluminat din colecţia bibliotecii şi totodată din România este un fragment de evangheliar latin pe pergament din anul 810. (MS II.1).
31.10.2008
 

noutăţi

 
03 septembrie 2021
Linie, ritm, culoare – portal către imaginarul artistic al Magdalenei Rădulescu
Miercuri, 8 septembrie 2021, în spaţiul expoziţional Buzunarul Patru, aflat la parterul Bibliotecii Naţionale a României, se va deschide expoziţia Linie, ritm, culoare - portal către imaginarul artistic al Magdalenei Rădulescu. Expoziţia celebrează activitatea creatoare a artistei, aducând pe simeze imagini cu desene şi documente din cabinetele Colecţiilor Speciale.

Magdalena Rădulescu s-a născut în anul 1902, la Râmnicu Vâlcea, iar cea mai mare parte a copilăriei a petrecut-o la Constanţa. Părinţii i-au susţinut pasiunea pentru pictură şi la vârsta de 18 ani, în 1920, a plecat să studieze artele frumoase la Academia din München. Îşi continuă formarea la Paris, frecventând atelierele care aparţineau de „L’Académie de la Grande Chaumière”. Personalitate nonconformistă, renunţă la studii înainte de absolvire. În cartierul boem din Montparnasse, centru de greutate pentru arta momentului, a întâlnit artişti moderni importanţi, cunoscându-l aici şi pe pictorul italian Massimo Campigli, cu care va fi căsătorită timp de 13 ani, călătorind mult alături de acesta în Italia, în Statele Unite ale Americii şi creând opere aflate într-un dialog vizual consistent. Până în 1935, când se stabileşte în Bucureşti pentru o perioadă mai îndelungată, artista va fi devenit o prezenţă constantă în expoziţii de grup, naţionale şi internaţionale, notabilă fiind participarea sa la Salonul Independenţilor (1929) din Paris. În Bucureşti, forţa creatoare emergentă îi este încununată de expoziţii colective şi/sau expoziţii personale anuale, până când apăsarea ambientului politic o determină să plece din nou din ţară, îndreptându-se spre Italia în anul 1946, iar mai târziu spre Franţa, unde continuă să creeze, să expună, să surprindă, fără ca numeroasele impasuri financiare să îi slăbească vitalitatea artistică.
Arta portretului i-a fost la îndemână Magdalenei Rădulescu, astfel încât, în afara autoportretelor, a pictat figuri celebre din viaţa culturală românească. Dintre cei care i-au pozat îi amintim pe scriitorii Lucian Blaga, Cella Serghi, Marin Sorescu, Sorina Gurian, pe criticii şi istoricii de artă Petre Oprea, Petru Comarnescu, actorul Ion Finteşteanu, medicul Maria Avramescu. Cu toate acestea, cea mai mare parte a operei sale se constituie din lucrări care, din punct de vedere stilistic, se află la graniţa dintre abstract şi figurativ. Tematica predominantă – spectacolul: de dans, muzică, de circ – contrastează la prima vedere cu turbulenţele secolului al XX-lea, cu realităţile ideologice, economice, sociale, consumate în climatul celor două mari războaie mondiale. Uneori vezi, auzi, simţi în compoziţiile artistei o bucurie autentică, o celebrare a existenţei; alteori, personajele par implicate în dansuri ritualice, ca pentru alungarea unor spirite rău-voitoare, toate acestea realizate cu tuşe spontane, în culori-neon sau negru dramatic. Componenta mistică şi persistenţa acestor tipuri de reprezentare pe întregul parcurs artistic alcătuiesc un fel de mitologie proprie, cu trimiteri la folclorul românesc, la datini şi obiceiuri în care culorile puternice, jocul, muzica au un rol de legătură între lumi.
Pe acest tărâm al fanteziei, ne putem imagina uşor personajele create de Magdalena Rădulescu luând parte la un banchet modernist, alături de cele create de artişti ca Marc Chagall, Edvard Munch, Paul Klee, Jean Dufy – o mare petrecere şi un loc de discuţie despre afinităţi-contraste, despre sacru-profan. 
Magdalena Rădulescu şi-a purtat prin lumea largă propria lume interioară pe care a esenţializat-o, transpunând-o în medii variate, de la clasicele suporturi cum sunt pânza, lemnul, sticla, hârtia, la piatră, metale, piele. În afara tehnicilor consacrate de folosire a culorilor de ulei sau a temperei, a creionului, a cărbunelui, utilizează pentru desenele ei şi carioci, tuşuri tipografice, înnobilându-le.
Un număr important de desene şi caiete de schiţe ale artistei intră în alcătuirea colecţiior Cabinetului de Stampe din cadrul Serviciului Colecţii Speciale din Biblioteca Naţională a României. Expoziţia conţine o selecţie dintre aceste desene, redate în tehnică mixtă, pe hârtie şi carton; verso-ul unora dintre lucrări a avut rol de corespondenţă adresată membrilor familiei, din perioada în care artista a locuit pe Coasta de Azur, la Nisa. În aceste scurte, dar emoţionante scrisori, figurează diverse detalii autobiografice, urări, dedicaţii; sunt constante referirile la activitatea creatoare intensă şi la bucuria băilor în mare. De asemenea, găsim notate punctual participări la concerte, la spectacolele circului rusesc ori la proiecţiile de filme din cadrul festivalului de la Cannes, amănunte cotidiene care se reflectă în operă.
Pentru o contextualizare extinsă, expoziţia de desene este însoţită de articole de cronică plastică, apărute în presa românească şi franceză a vremii. Mărturiile contemporanilor corelează felul în care artista se reprezintă cu felul în care este percepută, o personalitate puternică, se poate spune dezarmantă prin faptul că i s-a permis revenirea în ţară cu ocazia organizării unor expoziţii personale (în 1957, 1970, 1975), regimul din acea perioadă nepermiţându-i totuşi repatrierea... 
Magdalena Rădulescu a murit la Paris, la vârsta de 81 de ani, în martie 1983, iar urna cu cenuşa ei a fost adusă la Cimitirul Sfânta Vineri din Bucureşti. Lucrările artistei se regăsesc în colecţii muzeale şi în colecţii particulare din întreaga lume.

 
 

cataloage/baze de date

 
 

BIBLIOstand

 
Program
Luni-Vineri: 11.00-15.00
 

Biblioteca Naţională Digitală

 
 


Digitizări recente
 Browser recomandat
Internet Explorer
 

Programul bibliotecii

 
Spații libere pentru lectură
luni - vineri: 08:00-20:00
sâmbătă: 09:00-18:00

Birou Înscrieri
luni, miercuri, vineri: 10:00-18:00
marți, joi: 12:00-20:00

Sala de lectură „Mihai Eminescu” (etaj 1)
luni, miercuri, vineri: 10:00-18:00
marți, joi: 12:00-20:00

Sala de lectură „Alexandre Saint-Georges” (etaj 5)
luni - vineri: 09:00-17:00

Dragi utilizatori,
Vă anunţăm inchiderea pentru public a Arhivei Istorice din cadrul Colecţiilor Speciale în perioada 16.08.2021 – 27.08. 2021
 

Instrumente pentru editori

 
 

CASIDRO

 
 

Voluntar la Biblioteca Naţională

 
Programul Voluntar la Biblioteca Naţională” vă oferă oportunitatea de a juca un rol activ în activitatea și promovarea Bibliotecii.
 

legături

 
 

proiecte europene

 
The European Library
Căutare în 47 de biblioteci naţionale europene!




Europeana – Biblioteca digitală, muzeu şi arhivă
www.europeana.eu

Manuscriptorium – portalul manuscriselor europene
www.manuscriptorium.com
 
 
 
 
Copyright © 2021 Biblioteca Naţională a României