caută:   
 
 

achiziţii recente

 
Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni − Putna, 1871: album. Putna: Editura Mitropolit Iacov Putneanul, 2021. 151 p.: fotogr. color, il. în parte color, pl. ISBN 978-606-8962-19-1

Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni − Putna, 1871: album / volum publicat cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române; selecție și alcătuire texte: protos. Dosoftei Dijmărescu; cuvânt înainte: acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române. Putna: Editura Mitropolit Iacov Putneanul, 2021. 151 p.: fotogr. color, il. în parte color, pl. (Centrul de Cercetare şi Documentare „Ştefan cel Mare” al Sfintei Mănăstiri Putna; 8) ISBN 978-606-8962-19-1

Prin textul și imaginile care îl însoțesc, albumul aniversar Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni − Putna, 1871 prezintă contextul organizării, importanța și rolul istoric și cultural al Primei Serbări a Românilor de Pretutindeni și al Primului Congres al Studenților Români de Pretutindeni, care au avut loc la Mănăstirea Putna, la 15 august 1871. Cele două evenimente din anul 1871 au fost organizate de către studenții români de la Viena, reuniți în Asociația „România Jună”, cu sprijinul studenților români din alte centre universitare.
Serbarea a fost prilejuită de împlinirea a 400 de ani de la sfințirea Mănăstirii Putna, cea mai importantă ctitorie religioasă a lui Ștefan cel Mare, clădită între anii 1466 − 1469. La vremea aceea, Putna și întreaga Bucovină erau în Imperiul Austro Ungar, iar ctitorul mănăstirii, Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, era considerat „simbolul cel mai înalt al simțămintelor patriotice și naționale” ale tuturor românilor. Cel care a avut inițiativa organizării serbării a fost Mihai Eminescu, alături de Ioan Slavici, Nicolae Teclu, marele chimist de mai târziu, A. D. Xenopol, cel care va alcătui prima mare sinteză de istorie a românilor. Pregătirile au început în toamna anului 1869 și au durat doi ani, serbarea având loc în 14 – 15 august 1871, de sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului.
Lucrarea urmărește geneza și desfășurarea Serbării de la 1871, vorbește despre apelurile adresate către studenții români din Paris, Berlin, Viena, Torino, Pesta, București, Iași, Sibiu, Oradea, Cluj, Cernăuți, Blaj și Arad − în urma cărora s-au înființat Comitelele locale care au gestionat implicarea studenților în serbare − și către doamnele române, în vederea realizării darurilor – broderii care să învelească urna și care vor fi puse pe mormântul Sfântului Ștefan (numit epitaf), toate acestea fiind ilustrate și argumentate cu date culese din presa vremii, imagini și documente de arhivă.
Oamenii serbării − personalitățile marcante care au organizat și participat la eveniment, au reprezentat „două categorii care s-au motivat reciproc, care s-au îmbogățit reciproc”. La Apelul Comitelului Central de la Viena, condus succesiv de Mihai Eminescu și Ioan Slavici, au răspuns o serie de personalități ale epocii – Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Dimitrie Brătianu, Maria Rosetti, Elena Istrati, Mitropolitul Calinic Miclescu al Moldovei, doamnele bucovinene Ana Vasilco, Maria Criste, Catinca Gafenco, Catinca Giurgiuvan și Eufrosina Hurmuzachi, viitorul mitropolit Silvestru Morariu-Andeievici, starețul Arcadie Ciupercovici. Dintre aceștia, volumul îi prezintă pe Mihai Eminescu – „sufletul serbării”, Ioan Slavici – președintele Comitetului de la Viena și președinte al Comitetului de organizare de la Putna, Nicolae Teclu – pentru o vreme, președinte al Comitelului Central de la Viena pentru organizarea Serbării de la Putna, Vasile Alecsandri – „regele poeziei românești de până la Eminescu”, Mihail Kogălniceanu – „cel mai înalt demnitar din Regatul României care a participat la Serbare”, Starețul Arcadie Ciupercovici – gazda Serbării, A.D. Xenopol – câștigătorul Concursului de discursuri studențești și cel care a ținut Discursul festiv al Serbării, Maria Rosetti − cea care a patronat realizarea epitafului, Gheorghe Dem. Teodorescu − membru al Comitetului Universității din București pentru Serbarea de la Putna, autor a numeroase articole în presa vremii despre serbare, Alexandrina Haralamb – fiica lui Gheorghe Magheru, realizatoarea celei mai importante flamuri și pictorul Epaminonda Bucevschi − autorul „scenografiei” Serbării.
Despre cele două evenimente – Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni și Primul Congres al Studenților Români de Pretutindeni, din 1871 – au apărut articole și materiale publicate în ziarele vremii: „Curierul de Iași”, „Românul”, „Telegraful”, „Trompeta Carpaților”, „Traian”, „Federațiunea”, „Albina”, „Familia”, „Semănătorul”, dar și în revista „Convorbiri literare”, câteva dintre ele fiind ilustrate în album.
Participanții la Serbare au adus daruri, cel mai important dintre ele fiind urna de argint, obiect adus în dar de către studenți, care a fost depusă ca „un semn de pietate și de amintire” pe mormântul voievodului Ștefan cel Mare, și pe care este scris: „Eroului, învingătorului, apărătorului existenței române, scutului creștinătății, lui Ștefan cel Mare, Junimea Română Academică”. Acesteia i s-au adăugat steaguri pe care au fost înscrise texte despre unitatea culturală și idealul unității românilor, Epitaful Doamnelor din România, Epitaful Doamnelor din Bucovina, flamuri tricolore (realizate de Școala de Belle Arte din Iași, Societatea culturală „Reunirea femeilor române” din Iași sau de tinere din Crișana), laurii aduși de provinciile românești, imagini ale acestora regăsindu-se în volum.

„Toate acestea arată cât de importantă a fost Serbarea de la Putna din 1871 pentru construirea României întregite. Evenimentele putnene de atunci se înscriu, în intervalul dintre 1848 și 1918, într-un șir de manifestări naționale din care nu lipsesc fondarea asociațiilor pentru limbă și cultură română, «Pronunciamentul de la Blaj» (1868), crearea partidelor naționale românești, «Memorandul românilor din Transilvania, Banat și Ungaria către Majestatea Sa Imperială și Regală Apostolică Francisc Iosif I» (1892). Serbarea de a Putna a revigorat energiile românești menite să conducă spre Marea Unire și a arărat rolul pe care tinerii studioși aveau să-l joace în acest proces. Astăzi, la 150 de ani de atunci, nu putem decât să ne înclinăm în fața memoriei acelor făurari de țară, să încercăm să le înțelegem efortul și să le urmăm exemplul. (...) Viața noastră ca oameni este credința noastră, iar viața noastră ca români este națiunea noastră care, chiar dacă este risipită în patru vânturi, mai are încă marele liant al limbii române prețuite de cărturarii de la Putna, de Vasile Alecsandri, de Mihai Eminescu, de Ioan Slavici și de toți marii noștri scriitori”. (Cuvânt înainte de acad. Ioan-Aurel Pop, p. 13-14) (Recezie de Angela Bilcea)

cataloage/baze de date

 
 

BIBLIOstand

 
Program
Luni-Vineri: 11.00-15.00
 

Biblioteca Naţională Digitală

 
 


Digitizări recente
 Browser recomandat
Internet Explorer
 

Programul bibliotecii

 
Spații libere pentru lectură
luni - vineri: 08:00-20:00
sâmbătă: 09:00-17:00

Birou Înscrieri
luni, miercuri, vineri: 10:00-18:00
marți, joi: 12:00-20:00

Sala de lectură „Mihai Eminescu” (etaj 1)
luni, miercuri, vineri: 10:00-18:00
marți, joi: 12:00-20:00

Sala de lectură „Alexandre Saint-Georges” (etaj 5)
luni - vineri: 09:00-17:00

Sala Ludoteca „Apolodor din Labrador” (mezanin)
luni, miercuri, vineri: 11:00-13:00
marți, joi: 12:00-14:00

Sala de copii și tineret „Ionel Teodoreanu” (etaj 1)
luni, miercuri, vineri: 10:00-18:00
marți, joi: 12:00-20:00
 

Instrumente pentru editori

 
 

CASIDRO

 
 

Voluntar la Biblioteca Naţională

 
Programul Voluntar la Biblioteca Naţională” vă oferă oportunitatea de a juca un rol activ în activitatea și promovarea Bibliotecii.
 

legături

 
 

proiecte europene

 
The European Library
Căutare în 47 de biblioteci naţionale europene!




Europeana – Biblioteca digitală, muzeu şi arhivă
www.europeana.eu

Manuscriptorium – portalul manuscriselor europene
www.manuscriptorium.com
 
 
 
 
Copyright © 2022 Biblioteca Naţională a României